- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Modelul SAMR a fost creat de către Dr. Ruben Puentedura si oferă o metodă de a vedea modul în care tehnologia computerizata are impact în îmbunătățirea procesului de predare și învățare. Denumirea modelului provine de la S - Substituire (Tehnologia informatică este utilizată pentru a îndeplini aceeași sarcină ca și înainte de utilizarea calculatoarelor), A - Adăugare (Tehnologia informatică oferă un instrument eficient pentru îndeplinirea sarcinilor comune), M - Modificare (Acesta este primul pas peste linia dintre îmbunătățirea orelor clasice și transformarea modului de lucru în clasă), R - Redefinire (Tehnologia informatică permite noi sarcini care erau de neconceput până acum).
Aplicarea modelului ADDIE in dezvoltarea cursurilor la decizia școlii
ADDIE este un acronim referitor la cele cinci faze majore care cuprind procesul generic de proiectare a materialelor de instruire: analiza, proiectarea, dezvoltarea, implementarea și evaluarea.
Modelul ADDIE este cel mai utilizat model și a apărut la sfârșitul anilor '60. A fost în general cunoscut ca SAT, iar mai târziu ca ISD. Folosirea acronimului ADDIE este de dată mai recentă.
Modelul ADDIE este compus din cinci faze.
Citește mai mult: Aplicarea modelului ADDIE in dezvoltarea cursurilor la decizia școlii
- Repere majore -
Rezumat
Într-un material elaborat şi postat anterior în baza de date online de bune practici[1] din cadrul proiectului ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă - POCU/73/6/6/108182, am prezentat un Ghid de educaţie incluzivă pentru profesionişti, document care transpune rezultatele proiectului raportat la obiectivele acestuia, respectiv „crearea de oportunităţi pentru profesionişti de a se întâlni şi a lucra împreună cu persoane cu dizabilităţi, care se află în proces de învăţare, şi cu familiile acestora pentru a putea înţelege mai bine practicile de educaţie incluzivă din mai multe ţări; care sunt barierele; şi cum să identifice soluţii pentru a face din educaţia incluzivă o realitate pentru TOŢI.”[2] În prezentul material sunt prezentate ceea ce autorii au identificat cinci domenii care reprezintă repere majore ale schimbării necesare pentru a completa efortul de a promova educaţia incluzivă, egalitatea de şanse şi participarea deplină.
Context
Contextul BP identificate se situează la nivelul rezultatelor atinse în cadrul proiectului „Parteneriatul profesioniştilor pentru educaţie incluzivă”, finanţat de Comisia Europeană prin programul Leonardo (2009-2011). Proiectul a fost implementat de către şase parteneri, respectiv: Alliance for Inclusive Education (UK), APFAssociation des Paralyses de France (Franţa), UNAPEI Associazione (Franţa), DarVoce Associata (Italia), RENINCO (România), Sjalfsbjorg (Islanda). Proiectul a avut ca obiectiv „ a avut ca obiectiv crearea de oportunităţi pentru profesionişti de a se întâlni şi a lucra împreună cu persoane cu dizabilităţi, care se află în proces de învăţare, şi cu familiile acestora pentru a putea înţelege mai bine practicile de educaţie incluzivă din mai multe ţări; care sunt barierele; şi cum să identifice soluţii pentru a face din educaţia incluzivă o realitate pentru TOŢI.
Citește mai mult: Ghid de educaţie incluzivă pentru profesionişti
Dimensiunea religioasă a existenței
Propunem prezentarea unor bune practici privind formarea profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate între cadrele didactice cuprinse în programul „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă” desfășurat în județele Botoșani și Giurgiu.
Aceasta modalitate de evaluare a fost aplicata pe parcursul derularii cursurilor de formare profesională.
Am ales o activitate de evaluare practică pentru elevii din clasa a 11-a de la Liceul ”Stefan D Luchian”, Localitatea Ștefănești în cadrul proiectului.
Latinitate și dacism
Vă prezentăm o bună practică descoperită pe parcursul activității practice a cadrelor didactice din județul Botoșani, Liceul ”Stefan D Luchian”, Localitatea Ștefănești în cadrul proiectului. Este un model pentru cadrele didactice cuprinse în programul de formare profesională ProForm- PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare profesională continuă în județele Botosani si Giurgiu.
Liceul s-a remarcat printr-o bună dotare, clase bine îngrijite, cu imagini pe pereți și diverse machete ale cetăților dacice, și nu numai. Am remarcat grija pentru detalii, putând astfel capacita elevii pentru frumos și creativitate. Știm că vechile metode de predare foloseau în principal manualul și propunea memorarea informațiilor, apoi, pentru verificare, redarea acestora. Remarcăm trecerea de la aceste metode care implicau în primul rând emisfera stângă, la metode moderne care implică utilizarea creierul în integralitatea sa, permițând în acest sens să reținem fără efort.