Partea II

Căi de acces către memoria dumneavoastră

1.     A învăța – DE CE?

Aproape orice comportament și orice părere a omului sunt dobândite prin învățare. Uriașele capacități ale creierului nu pot fi folosite cu eficiență decât bazându-ne pe informațiile primite în procesul de învățare. A fi inteligent presupune o capacitate sporită de a stabili legături între datele pe care le-am învățat și date noi pe care le primim în fiecare moment. Inteligența ne permite să asociem date cunoscute , sa le analizam, sa tragem concluzii și sa învățam de pe urma greșelilor făcute.

Învățăm pentru că nu putem altfel – creierul nostru strigă de-a dreptul după învățătură! Insăși existența ființei umane se bazează pe procesul de învățre.

Dacă la nivelul trăirilor emoționale, al personalității, oamenii sunt încă tributari reacțiilor, instinctelor, în ceea ce privește evoluția cunoașterii științifice, omenirea a facut în ultima sută de ani progrese logaritmice.

Școala, prin cadrele sale didactice, rămâne mereu cu un pas în urmă, tot ceea ce ajunge în manuale este de multe ori deja depășit de noile tehnologii. Și accesul elevilor la surse alternative de informare poate pune in impas uneori profesorii, care trebuie să se mențină în permanență la” curent” cu tot ceea ce descoperă în domeniul lor de specialitate.

Și totuși – cadrele didactice au marea bucurie de a beneficia de copii care sunt lacomi de a recepționa noul! Mai ales cei din ciclul primar, grădiniță, clasa pregătitoare, clasele 1-4. Bucurati-vă alături de ei atunci cînd pun întrebări, nu-i blocați.

2.     Ce înseamnă a învăța natural?

Știați că procesele de învățare (asemeni tuturor mecanismelor de supraviețuire) sunt îndeaproape legate – la început- de sentimente euforice? Copii, atunci când explorează lumea, sau când  imită pe cei din jur, o fac din plăcere. Stă în puterile noastre să stimulăm această dispoziție naturală spre învățare, să menținem vie dorința de a învăța atât in interiorul nostru cât și pentru elevii din clasele noastre.

Pentru copii, inclusiv pentru copilul nostru interior, care ne însoțește pe toată durata vieții, este esențial ca dorința de a învăța să nu fie pedepsită într-un fel sau altul pentru a nu o asocia cu sentimente neplăcute : acasă – Nu pune mâna acolo! Lasă obiectul acela jos! Încetează odată cu întrebările!

La școală : Nu desena pe carte! Stai liniștit! Învață vocabularul și nu mai pune atât de multe întrebări! Nu vorbi în clasă!

3.     Cum accesez ceea ce-am acumulat?

Există trei căi de acces către memoria noastră.

Prima este opera naturii – sa profităm de ea conștient – ea ne ”scrie ” informații importante în memorie pentru supraviețuire. Este cea mai simplă cale, noi, în calitate de proprietari ai creierului, nu trebuie să facem nimic – de exemplu – nu ma așez de două ori cu fundul gol în urzici!

Este ușor și repede să învățăm cum să ne ferim de durere ori senzații/sentimente dezagreabile.

Prin urmare putem învăța de pe urma greșelilor noastre, deoarece e pus în funcție un mecanism de supraviețuire.

Învățăm la fel de repede ceea ce ne interesează – chiar pătimaș!

Calea nr.2: Școala

Dacă nu găsim în manuale CEVA care să ne atragă, ne îndepărtează! Până de curând, și chiar acum, repetarea este considerată mama învățăturii!

Este chiar o metodă contraproductivă! O demonstrează toate descoperirile referitoare la modul de funcționare al creierului.

Orice formă de a reține prin a toci nu face decât să infunde informații în memoria de scurtă durată. Dacă ceea ce învățăm în mod natural se sedimentează în ființa noastră și ne ajută toată viața, ceea ce tocim pleacă așa cum vine – rapid!

Calea nr. 3 – Învățarea adecvată creierului

Când o informație e introdusă simultan în ambele emisfere , atunci ea va trece direct în memoria de lungă durată. De exemplu: o informație sosește prin intermediul emisferei stângi – un cuvânt într-o limbă străină, simultan cu o informație din dreapta –o imagine a aceluiași cuvânt – atunci ambele aspecte ale mesajului ajung îndată în memoria de lungă durată. Nu e nevoie de nici o repetare – chiar dacă mai este nevoie să repetăm – o vom face în mod inteligent.

Dar mai întâi trebuie să știm să creăm imagini, iar în al doilea rând să ne folosim în mod suveran de această tehnică. Vom dezvolta în sesiunile online metode practice în acest scop

BIBLIOGRAFIE

1.     Vera F Birkenbihl – TARE DE CAP?? – mod de întrebuințare a creierului – GEMMA PRES 2000

2.     Vera F Birkenbihl – Antrenamentul comunicării – GEMMA PRES 2007

3.     https://iteach.ro/experientedidactice/multimedia-pentru-eficienta-si-atractivitate-in-activitatea-didactica