- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Jocul a fost considerat de majoritatea specialiştilor ca fiind o caracteristică a vârstei de creştere, a copilăriei.
În acelaşi timp, se recunoaşte caracterul universal al jocului, adică faptul că jocurile însoţesc întreaga ontogeneză umană.
În lucrarea „Copilul şi jocul” (2002, 19), Jean Chateau afirmă că : „un copil care nu vrea să se joace este un copil a cărui personalitate nu se afirmă, care se mulţumește să fie mic şi slab, o fiinţă fără mândrie, o fiinţă fără viitor.” (Chateau, 1972, 19-34).
Jocul satisface în cel mai înalt grad trebuinţele copilului:de acţiune, de mişcare, de exprimare.În joc totul este permis, totul devine posibil. Jocul este un mijloc de exersare a gândirii şi a unor deprinderi, de cunoaştere şi autocunoaştere, mijloc de învăţare, cale de relaxare şi distracţie, este un mijloc de socializare dar şi un mod de exersare şi exprimare a originalităţii şi creativităţii.
Citește mai mult: BUNE PRACTICI PRIVIND EDUCAȚIA PRIN JOC A COPILULUI
Partea I
Ne promunem pe parcursul acestei prezentări un dialog despre modul în care este percepută în mediul școlar utilizarea TIC. Putem vorbi și în România actuală de o Generație Net?
Nu vom oferi un răspuns la această întrebare. Este o temă de analizat și observat de fiecare cadru didactic în parte. Programul de formare profesională derulat în cadrul Proiectului ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă – s-a desfășurat în cea mai mare parte prin internet , primul dintre cele șase module fiind :Tehnologii de prelucarare a Informaţiilor, de Comunicație (TIC) și e- Learning în educație
Școala are un rol esențial, nu atât în a transmite informații, cât în a dezvolta capacitatea de gândire a tinerilor. Informațiile primite sunt tranformate în cunoaștere prin intermediul gândirii critice. Se mai poate forma această gândire în condițiile în care cititul se reduce doar la ceea ce accesăm pe internet?
Cât de mult mai citesc tinerii în ziua de azi? Și mai ales ce citesc?
Disperarea adulților vine mai ales din faptul că nu-și mai pot exercita cu ușurință modalitățile de control asupra actualelor generații scăldate în net.
Partea II
1. Introducere
Propunem prezentarea unor noi metode practice de lucru atât în viața de zi cu zi, cât și cu elevii în clasă. Ideea de bază rămâne stimularea gândirii într-un mod favorabil creierului
Ceea ce contează în viață este să fim conștienți cât mai mult de noi înșine și de tot ceea ce ne înconjoară. Viața trăită conștient este un deziderat pe care îl propun tot mai multe metode de dezvoltare personală.
Am definit în prima parte a materialului gândirea în mod succint, fiind vorba de un concept deosebit de complex. De asemenea realitatea este în permanentă transformare, informațiile pe care le primim pe unitatea de timp sunt mai multe și din domenii distincte. Asistăm la o permanentă stare de alertă și este posibil să pierdem uneori detalii care ne sunt utile, în situații speciale , chiar vitale.
1. Perla Scripcariu, o tanara de origine roma, a reusit sa fie admisa la cinci universitati din Marea Britanie.
2. FLORIN NICOI ARE DOUĂ FACULTĂŢI ŞI VREA SĂ DUCĂ TOŢI ETNICII LA ŞCOALĂ
Exemplul 1.
Perla Scripcariu a fost abandonata de mama ei la nastere, dar acest lucru nu a impiedicat-o sa fie foarte performanta in domeniul educatiei. Tanara de origine roma a absolvit un liceu de elita din Botosani, iar acum studiaza in Marea Britanie, nu mai putin de cinci universitati de acolo acceptand candidatura tinerei.