Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate

Rezumat

            Unicef România este una dintre organizaţiile cele mai active în ceea ce priveşte educaţia, dar, mai ales, abordarea problemelor din sectorul educaţiei pentru familiile şi/sau comunităţile vulnerabile/dezavantajate. Vom prezenta în continuare elementele generale cheie ale unui ghid elaborat de către Unicef şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ghid care viza dezvoltarea relaţiei şcoală-părinţi-comunitate.

Context

Campania Unicef „Hai la şcoală”, derulată între anii 2010-2013 în peste 200 de şcoli, „şi-a propus sprijinirea şcolilor, familiilor şi copiilor din zone defavorizate în prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, prin creşterea ratei de participare la educaţie a elevilor.”[1] În cadrul campaniei s-a implementat o componetă de Consiliere a părinţilor, intervenţiile având ca grup ţintă „părinţii din zone defavorizate socio-economic, ai căror copii prezentau risc crescut de absenteism şi abandon şcolar”.[2]

Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

2 alb2 alb1 negru     Beneficiar  /        Partener 1/          Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

Categorie expert: Expert termen lung

Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței spațiale

Introducere

           

Inteligența spațială (IS) este una dintre cele mai importante abilități cognitive specifice pentru dezvoltarea cunoștințelor într-o gamă largă de domenii precum științele fizice, ingineria, matematica, informatica, artele, designul, arhitectura, medicina sau biotehnologiile.

            Inteligenta spațială sau “gândirea în spațiu” este cea care permite localizarea și dezvoltarea, atât a propriei persoane, cât și a obiectelor din jur, mental, dar și fizic. Inteligența spațială nu este o simplă abilitate. IS cuprinde concepte, instrumente și procese: conceptele referitoare la spațiu și structuri construite și funcționale în acesta, instrumente de reprezentare și procese de gândire.

 - Bareiere şi facilitatori în educaţia incluzivă  –

Rezumat

            În cadrul unor materiale elaborate şi postate anterior în baza de date online de bune practici din cadrul proiectului ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă - POCU/73/6/6/108182, am prezentat o parte introductivă[1] a unui Ghid de educaţie incluzivă pentru familie, ca instrument de lucru pentru familiile copiilor cu dizabilităţi, dar cu aplicabilitate şi la nivelul unităţilor şcolare în vederea unei mai bune abordări a procesului educaţional, insistând şi asupra conceputului de aliat[2], cât şi asupra rolului părintelui în educaţie incluzivă. În continuare se pune accent pe rolul părintelui din perspectiva autorilor ghidului citat anterior.


Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut.

La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore.

 - Rolul părintelui –

partea 2

Rezumat

            În cadrul unor materiale elaborate şi postate anterior în baza de date online de bune practici din cadrul proiectului ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă - POCU/73/6/6/108182, am prezentat o parte introductivă[1] a unui Ghid de educaţie incluzivă pentru familie, ca instrument de lucru pentru familiile copiilor cu dizabilităţi, dar cu aplicabilitate şi la nivelul unităţilor şcolare în vederea unei mai bune abordări a procesului educaţional, insistând şi asupra conceputului de aliat[2], cât şi asupra rolului părintelui în educaţia incluzivă. În continuare se pune accent pe rolul părintelui din perspectiva autorilor ghidului citat anterior.