- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
CUM FACEM CA TESTĂRILE CUNOȘTINȚELOR ELEVILOR SĂ FIE MAI CORECTE ȘI CU CONSECINȚE MAI PUȚIN NEFASTE?
Conform Legii educatiei natiionale 1/2011
Dispoziţii generale privind evaluarea
Art. 71.
(1) Scopul evaluării este acela de a orienta si de a optimiza invatarea.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplina, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.
(3) Rezultatele evaluării se exprima, după caz, prin calificative, in invatamantul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, in invatamantul secundar si in invatamantul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje, in mod similar testelor internaţionale.
(4) Controlul utilizării si al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolara.
(5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor naţionale si a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sancţionează conform prevederilor prezentei legi.
Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Rolul autoevaluării în creșterea capacității de organizare a învățării
1. Stiluri de învățare
Stilul de învăţare reprezintă un demers coerent prin care elevul sau studentul îşi exprimă preferinţa pentru un anumit mod de a se angaja în procesul cunoaşterii. Fiecare stil de învăţare se poate defini printr-o structură de factori constitutivi în care elementele esenţiale sunt: modul de organizare a cunoaşterii, prelucrarea informaţiei şi modalitatea de exprimare [1].
Stilul analitic constă în examinarea parţială a materialului de studiu sau a datelor unei situaţii de învăţare. Nu se elaborează concluzii până când elevul nu îşi formulează enunţuri parţiale deoarece multitudinea argumentelor sporește capacitatea de analiză. Elevii care preferă stilul analitic au o dorinţă foarte mare de succes, de aceea îşi argumentează foarte bine concluziile.
Citește mai mult: Rolul autoevaluării în creșterea capacității de organizare a învățării
Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Dezvoltarea personală și profesională a elevilor prin stimularea gândirii
Gândirea este un proces psihic superior care ocupă o poziţie centrală în sistemul psihic uman şi îndeplineşte un rol decisiv în cunoaştere. Operaţiile gândirii sunt: analiza, sinteza, generalizarea, particularizarea, abstractizarea, concretizarea, clasificarea, compararea, analogia etc.
În context STEM (Știință, Tehnologii, Inginerie, Matematică), în [3], sunt analizate următoarele moduri de gândire (pornind de la metode specifice rezolvării unor clase de probleme. Rezolvarea de probleme este un proces al gândirii foarte important. Atât de important încât deseori gândirea este definită ca proces psihic constând din rezolvare de probleme.):
- gândirea combinatorie elementară [3, 4]
- gândirea binară [3, 5]
- gândirea selectivă [3, 6]
- gândirea prin metafore [3, 7]
- gândirea prin modele [3, 8]
- gândirea triadică [3, 9]
- gândirea topologică [3, 10]
- gândirea energetic-entropică
- gândirea ipotetică și combinatorie [3, 4]
- gândirea infinității [11]
- gândirea computațională [12] etc.
Totuși, subiectul este mult mai larg. Numai în context mathematic se pot identifica numeroase moduri de abordare: gândire probabilistă, gândire fuzzy, gândire aritmetică, gândire algebrică (simboluri) etc. Sintagme precum gândirea militară, gândirea strategică, gândirea algoritmică, gândirea problematologică, gândire productivă, gândire critică etc., ne duc atenția către o temă complexă.
Citește mai mult: Dezvoltarea personală și profesională a elevilor prin stimularea gândirii
Hărțile Mentale și creierul
MOTTO
Principala activitate a creierului este
cea de a se schimba pe sine
Marvin L Minsky
1. Introducere
Ne vom continua periplul nostru prin lumea noilor metode de învățare. Orice societate poate deveni și redeveni una prietenoasă prin educație. Procesul de învățare începe din primele momente ale vieții și se termină odată cu aceasta. Deoarece parcă totul se grăbește în jurul nostru, suntem obligați să căutăm noi metode de învățare, mult mai rapide și ele. Și ce poate fi mai ușor de adoptat decât o metodă care respectă modul de funcționare al creierului, principalul instrument de învățare din ființa noastră, precum Hărțile Mentale.
Cum construim și cum utilizăm o Hartă Mentală
1. Introducere
În această bună practică vă propunem aprofundarea construrii și modalităților de folosire a Hărților Mentale. Am pornit în demersul nostru atât de la cartea cercetătorului neobosit Tony Buzan, preocupat toată viața de perfecționarea metodelor de învățare, cât și de la cursurile ținute atât online, cât și direct de Carmen Dragomir, instructor licențiat în Hărțile mentale, absolentă a Facultății de fizică. A urmat cursuri de management și în 1997, s-a înscris la The Open University Bubiness School -UK, pentru a-și desăvârşi educaţia managerială.
Pentru că era un volum mare de informații a căutat metode rapide de a lua notițe și a învăța.[1]
De pe blogul său, aflăm despre doamna Carmen Dragomir :
”Sunt pasionată de educaţie, instruire, gândire creativă, evoluţie. Cred ca învăţând să învăţăm ne dezvoltăm abilitatea de a ne adapta la o lume în continuă schimbare”[2]