Partea a – IV- a

1.     Gândirea liniară versus gândirea neliniară

În mod curent, în toate formele de învățământ predomină notițele liniare. De cele mai multe ori din motive de comoditate. Atunci când este nevoie să scri după o dictare rapidă, cel mai ușor este să notezi totul liniar. Problema apare atunci când vrem să învățăm după astfel de notițe – apare foarte repede plictiseala pentru că astfel de notițe limitează gândirea, nu mai gândim inventiv și imaginativ. În aceeași măsură liniaritatea subminează capacitatea de a accesa sau de a reține toate informațiile pe care le ai la dispoziție.

”Creierul uman nu gândește în bară de instrumente, meniuri și liste; el gândește organic.[1]”

Dacă privim în jurul nostru în natură, putem observa nevurile de la o frunză, ramurile unui copac, și, cunoaștem că în mod asemănător arată și sistemul nervos, dar și arborele traheo-bronșic. Așa găndește și creierul. El are nevoie de o formă de prezentare care reflectă natura organică a unui flux pentru naturaleța procesului de învățare. De altfel învățarea este o caracteristică naturală a ființei umane, ea devine o corvoadă atunci când sfidează modul natural de gândire. Chiar și elevii care refuză să învețe anumite discipline, rămân deschiși pentru ceea ce le place și de care au nevoie. Nu putem exclude antrenamentul permanent al creierului prin asimilarea de noi informații și idei.

Citește mai mult: Hărțile Mentale și respectarea modului de gândire organic al creierului

Rezumat

Dezvoltarea instituţională din perspectiva calităţii reprezintă un obiectiv continuu la nivelul sistemului şi al unităţilor de învăţământ, în general. Încă din etapa de preaderare la Uniunea Europeană s-au făcut eforturi constante în acest sens, de la nivel normativ până la transpunerea în practică. Totodată, s-au elaborat diverse materiale suport, îmbogăţindu-se astfel literatura de specialitate. În acest context a intervenit şi proiectul Proiect POSDRU/85/1.1/S/57551 „Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale”, în cadrul căruia în anul 2011 a fost finalizat un Suport de curs pentru întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor implicate în activitatea reţelelor parteneriale.

Citește mai mult: Relaţia dintre asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii şi dezvoltarea instituţională

Partea I

1.     Introducere

De ce un nou mod de a gândi?  Pentru ca trăim într-o lume în care suntem zilnic bombardați cu informații de toate tipurile, din toate direcțiile. O parte dintre acestea merg direct în subconștient, altele se pierd doar aparent, pentru că rămân doar la nivelul unui film care se poate derula mental mult timp după ce evenimentul s-a petrecut. Și poate să reapară chiar în vise, când creierul reorganizează informațiile primite peste zi. Marea problemă este faptul că nu coștientizăm acest lucru și mintea noastră ne conduce haotic printr-un aparent haos mental.

La școală elevii primesc informații din diverse domenii și de cele mai multe ori nu reușesc să stabilească relații între domeniile respective și viață. Procesul de gândire este cel care realizează trecerea de la simpla informație la înțelegere și cunoaștere

Citește mai mult: Necesitatea unui nou mod de a gândi și implicațiile în școală și în viața de zi cu zi

Am prezentat în cadrul bunelor practici metoda creată de psihologul și cercetătorul britanic Tony Buzan aspectele generale referitoare la apariția și dezvoltarea metodelor de memorare bazate pe crearea unei Hărții Mentale. În această sesiune vă prezentăm etapele execuției unei astfel de hărți.

Vom realiza împreună o hartă mentala simplă. Pentru acest demers avem nevoie de:

Ø O coală de hârtie albă, format A4;

Ø Câteva creioane colorate – de preferat carioca;

Ø Un creier;

Ø O  minte deschisă;

Ø  Imaginație;

Ø Un subiect pe care dorim să-l explorăm.

Orice Hartă Mentală are trei caracteristici principale:

Citește mai mult: Să gândim cu tot creierul – creează o Hartă Mentală