- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Partea I
În această prezentare a unei bune practici abordăm un nou aspect legat de procesele de învățare și redare exemplificate pe baza cercetărilor din domeniul creierului. Ca și în celelalte materiale vom propune modalități concrete de lucru cu noi înșine și la clasă.
Este o permanentă invitație la a îndrăzni să fim noi înșine în cunoștință de cauză. Să avem curajul să învățăm permanent alături de elevi cum să învățăm și să transmitem.
Vom face în continuare referire la modul în care ne folosim creierul. Este foarte important să devenim conștienți în primul rând de modul în care prelucrăm ceea ce urmează să transmitem, indiferent de categoria socială căreia ne adresăm – elevi, colegi, părinți, autorități locale,etc.
Rezumat
Capacitatea instituţională se dezvoltă nu doar prin măsuri administrative sau caracter managerial, ci, mai ales, prin optimizarea procesului didactic, care, pe lângă proceduri şi metode de lucru, mai are o componentă esenţială: resursa umană. Şi o resursă umană în continuă perfecţionare constituie o premisă pentru creşterea calităţii procesului didactic.
Context
Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Grupul Şcolar Agricol „Haralamb Vasiliu” din Podu Iloaiei, jud. Iaşi.
Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată, unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic, actualmente definit ca învăţământ tehnologic şi vocaţional.
La momentul realizării intervenţiei, reprezentanţii unităţii şcolare îşi propuneau ca obiectiv general „optimizarea procesului didactic şi creşterea gradului de satisfacţie al partenerilor”[2]. Contextul stabilirii acestui obiectiv general a fost generat de analizele realizate intern care au rezultat în următoarele constatări: „S-a observat că, prin parcurgerea cursurilor de perfecţionare de către profesori, aceştia au dobândit cunoştinţe privind metodele de predare-învăţare centrate pe elev, s-a îmbunătăţit relaţia profesor-elev, a crescut nivelul de înţelegere al elevilor, gradul lor de implicare în timpul orelor, precum şi performanţele lor, atât la examenele naţionale, cât şi la concursurile şi olimpiadele şcolare.”[3]
Citește mai mult: Perfecţionarea continuă – premisă a calităţii
Preambul
Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a anunțat că Executivu analizează introducerea de urgență în 2019 a unei măsuri astfel încât începând cu clasa a III-a, elevii care pierd ritmul la învățătură vor avea 2-3 ore suplimentare la școală pentru recuperare.
"Elevii, începând de la clasa a III-a, cei care pierd ritmul cu cei care păstrează ritmul cu programa școlară, vor avea, probabil, două-trei ore suplimentare la clasă pentru recuperarea, remedierea cunoașterii pe care ar trebui să o acumuleze și nu au făcut-o. Cred că toți cei care se află în această situație și se îndepărtează de majoritatea clasei, toți trebuie să participe. (...) Va trebui să începem acest lucru chiar din semestrul II, din ianuarie, din februarie. Este o măsură de urgență pentru că trebuie să corectăm aceste lucruri", a declarat Andronescu, la România TV, citată de Agerpres.
Citește mai mult: EDUCAȚIA REMEDIALĂ - O ȘANSĂ PENTRU ELEVII CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Rezumat
Colectarea feedback-ului face parte din procesul de autoevaluare sistematică realizat anual de către orice instituţie de învăţământ în vederea revizuirii şi îmbunătăţirii strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, cât şi a respectării cerinţelor normative în vigoare în materie de evaluare şi asigurare a calităţii.
Context
Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Colegiul Tehnic „Traian Vuia” din Galaţi.
Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată, unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic, actualmente definit ca învăţământ tehnologic şi vocaţional.
Şcoala este organizaţia în care procesul de comunicare este esenţial şi se manifestă sub toate formele.
Profesorul observă, facilitează şi participă la actul de comunicare ceea ce presupune că acesta trebuie să devină un comunicant profesionist, nu doar în stăpânirea tehnicilor de transmitere a informaţiilor ci, mai ales, în aplicarea metodelor de relaţionare .
„….instituţia de învăţământ constituie locul unde se învaţă comunicarea; unde se deprinde şi se perfecţionează comunicarea; unde se elaborează (creează) comunicare; unde se educă (cultivă) comunicarea. Aici, comunicarea are semnificaţia unei valori umane şi sociale, motiv pentru care educarea comunicării constituie un scop în sine, un obiectiv major al învăţământului, la care toate disciplinele trebuie să-şi aducă propria contribuţie.”
Prof. Univ. Dr. Ioan Cerghit
Citește mai mult: Bune practici de educare a comunicării în instituţia de învăţământ