Partea a – IV- a

1.     Gândirea liniară versus gândirea neliniară

În mod curent, în toate formele de învățământ predomină notițele liniare. De cele mai multe ori din motive de comoditate. Atunci când este nevoie să scri după o dictare rapidă, cel mai ușor este să notezi totul liniar. Problema apare atunci când vrem să învățăm după astfel de notițe – apare foarte repede plictiseala pentru că astfel de notițe limitează gândirea, nu mai gândim inventiv și imaginativ. În aceeași măsură liniaritatea subminează capacitatea de a accesa sau de a reține toate informațiile pe care le ai la dispoziție.

”Creierul uman nu gândește în bară de instrumente, meniuri și liste; el gândește organic.[1]”

Dacă privim în jurul nostru în natură, putem observa nevurile de la o frunză, ramurile unui copac, și, cunoaștem că în mod asemănător arată și sistemul nervos, dar și arborele traheo-bronșic. Așa găndește și creierul. El are nevoie de o formă de prezentare care reflectă natura organică a unui flux pentru naturaleța procesului de învățare. De altfel învățarea este o caracteristică naturală a ființei umane, ea devine o corvoadă atunci când sfidează modul natural de gândire. Chiar și elevii care refuză să învețe anumite discipline, rămân deschiși pentru ceea ce le place și de care au nevoie. Nu putem exclude antrenamentul permanent al creierului prin asimilarea de noi informații și idei.

Prin stimularea procesor de gândire. Acesta este rolul primordial al școlii – să-i invețe pe elevi să gândească, să stabilească conexiuni între cunoștințele disparate.

În acest sens ne ajută Hărțile Mentale – fac trecerea de la gândirea liniară (unidimensională) la gândirea laterală (bidimensională) până la gândirea radiantă sau multidimensională.

”Hărțile Mentale imită imensitatea de sinapse și conexiuni ale neuronilor noștri, reflectând astfel modul în care noi înșine suntem creați și conectați. La fel ca noi, natura este în continuă schimbare și regenerare și are o structură de comunicare care o oglindește pe a noastră ”[2]

Sursa de inspirație pentru Hărțile Mentale o constituie structurile naturale și se bazează pe eficacitatea lor, de aici ramurile sale, mult mai atrăgătoare decât liniile drepte pentru creier.

2.     Instrumente utilizate în elaborarea unei Hărți Mentale

a.     Culorile

Sunt elemente utilizate în metodele de prezentare utilizănd tehnologiile moderne, bazate pe programele tip PowerPoint, Paint, etc. În cadrul cursurilor oferite în cadrul programului ProForm au fost prezentate astfel de modalități de predare în școli. Totuși, cea mai bună stimulare a creierului și a proceselor de gândire, rămâne execuția manuală a Hărților Mentale. Există o relație specială între mână și creier.

Culorile atrag în mod special emisfera dreaptă a creierului, cea legată de creativitate, imaginație, etc. De asemenea conferă bucurie atunci când sunt utilizate, trezesc curiozitatea copilului interior, cel care rămâne alături de noi întreaga viață. Culorile stimulează  și dau viață imaginilor, le fac mai atractive.

Utilizarea culorilor poate:

Ø Capta atenția

Ø Îmbunătăți îm mare măsură înțelegerea

Ø Stimula motivația

Ø Încuraja entuzismul comunicării

Ø Crește capacitatea de procesare mentală și de stocare a imaginilor

O culoare poate fi un cod – vom sublinia sau vom scrie cu aceeași culoare elementele înrudite putînd crea în acest fel o stenogramă vizuală care favorizează memorarea și reamintirea anumitor teme. Fiecare ramură a unei Hărți Mentale este recomandatat să aibă altă culoare pentru a se distinge de celelalte.

b.    Imagini  

Încă de mici învățăm să desenăm, desenul constituind una dintre cele mai plăcute activități de la o vărtă foarte mică. Cu toți am avut o perioadă când am scris chiar și pe pereții camerei, spre disperarea părinților. Imaginile se regăsesc pe parcursul istoriei omenirii sub formă de artă rupestă, pictograme și hieroglife. Imaginile au un impact imediat asupra emisferei drepte a creierului.

Există o expresie conform căreia ” o imagine face cât o mie de cuvinte”, care a fost demonstrată de psihologii americani prof. Ralph Haber și prof. Raymond S. Nikerson.

3.     Cuvintele

În cadrul unei Hărți Mentale folosim cuvinte singulare pe fiecare ramură. Fiecare cuvând declanșează un set unic de asocieri generând astfel idei noi. Un cuvânt devine astfel mai bogat decât o frază care este o entitate fixă.

Dacă vom găsi pentru tema principală a unei Hărți Mentale o frază, atunci este indicat să o spargem în cuvinte cheie care vor fi trcute pe fiecare ramură.

” Un singur cuvânt pe fiecare ramură a Hărții Mentale îți va face creierul să se conecteze cu adevărat cu subiectul și să meargă la miezul problemei. Va furniza creierului tău un cârlig de care să agăți o amintire.”[3]

BIBLIOGRAFIE

1.     Tony Buzan - Arta stăpânirii hărții mentale. Ghid complet de Invățare și Utilizare a celui Mai Puternic Instrument de Gândire din lume - Editura: DIDACTICA PUBLISHING HOUSE, 2019