- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Programul național de activități educative extrașcolare și extracurriculare „Școala altfel”, implementat pentru prima dată în anul şcolar 2011-2012, continuat de programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, își propune să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Opiniile din acest material sunt desprinse din rapoartele anuale realizate în cadrul Liceului Pedagogic “Nicolae Iorga” Botosani cu privire la funcționalitatea programului, la tipurile de beneficii asupra elevilor, dar și a școlii în ansamblu, la posibilele sugestii pentru ameliorarea programului în ansamblu sau a unor aspecte de detaliu.
Rezumat
Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.
Cea mai uzuala semnificatie a termenului de conflict este cea de “neintelegere, discutie violenta, cearta, diferend”, sub forma sa de conflict extern, inter-relational. Psihologia subliniaza semnificatia notiunii de conflict ca fiind de natura interna, “situatia unui subiect in care acesta se gaseste supus unor tendinte cognitive si motivationale de sens contrar”.
Aplicand criterii diferite de clasificare a conflictelor putem descrie următoarele conflicte:
1. conflictul între lumi sau societăţi diferite după criteriul politic, de exemplu intre capitalism şi comunism;
2. conflictul între generaţii după criteriul vîrstă, de exemplu intre bătrîni şi tineri, între părinţi şi copii;
3. conflictul între grupurile sociale, clase, categorii, microgrupuri după criteriul social sau al interesului de grup. De exemplu, conflictul profesor-elev;
4. conflictul între forţele binelui şi forţele răului, între adevăr şi minciună, intre virtute şi viciu, după criteriul moral, etic;
5. conflictul între sexe după criteriul particularităţilor sexuale ale unor categorii sexuale diferite: bărbaţi, femei, transsexuali;
6. conflictul inter-personal după criteriul complex care reflectă o multitudine de criterii ca: virsta, sexul, religia, aspectele fizice, psihice, de personalitate, de meserie-profesiune, de istorie de viaţă etc;
7. conflictul între individ şi grup după criteriul specificităţii individuale sau al celei grupale;
8. conflictul între conducători şi conduşi după criteriul puterii, al influentei, al autorităţii;
9. conflictul între trecut şi viitor după criteriul evoluţiei unei persoane, unui grup, unei societăţi;
10. conflictul interpersonal între tendinţele biologice şi cele culturale, între aspectele materiale şi cele spirituale ale personalităţii.
Citește mai mult: Gestionarea şi rezolvarea conflictului la nivelul şcolii
Un aspect important al Curriculumului Naţional îl reprezintă curriculumul pentru disciplinele opţionale, inclusiv şi cele stabilite de componenta locală.
Curriculumul pentru disciplinele opţionale reprezintă documentul normativ principal şi instrumentul didactic ce descrie condiţiile învăţării şi performanţele de atins la disciplinele opţionale exprimate în competenţe, subcompetenţe, conţinuturi şi activităţi de învăţare şi evaluare.
Curriculumul şcolar este un domeniu faţă de care aşteptările actorilor educaţionali şi ale societăţii, în ansamblu, s-au intensificat şi diversificat în ultimii ani:
Elevii doresc ca acest curriculum să le ofere oportunităţi pentru realizarea la maximum a potenţialului personal, spaţiu sigur pentru exprimarea propriilor puncte de vedere şi idei, pentru îmbogăţirea experienţelor necesare în vederea dezvoltării personale şi profesionale.
Părinţii aşteaptă ca şcoala, prin curriculumul pe care li se oferă copiilor, să asigure acestora o educaţie de calitate, necesară pentru inserţia socială şi/sau profesională.
Rezumat
Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.