Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate
Rezumat
Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.
In mediul rural, majoritatea claselor de învățământ primar sunt cu predare simultană – fie că vorbim de Simultan II (adică două clase simultane), Simultan III, sau chiar Simultan IV – acolo unde învățătorul are în structura clasei elevi de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a.
Nu sunt greu de intuit motivele care duc la crearea acestor clase: natalitatea scăzută din ultimii ani, migrația populației tinere de la sat la oraș, sau peste hotare – sunt fenomene care au determinat reducerea drastică a populației rurale și modificarea structurii demografice.
Timpul nostru cel de toate zilele
MOTTO
Timpul e substanța din care sunt făcut.
Timpul e un râu care mă poartă cu sine,
dar râul sunt eu; este un tigru care mă sfâție,
dar tigrul sunt eu, este un foc care mă mistuie,
dar focul sunt eu.
Jeorge Luis Borges
Către timpul – libertate[1]
Motto
Eu nu sunt ora aceasta alunecând abrupt
de-a lungul căreia mă vezi cum alerg
Rainer Maria Rilke
Introducere
Problema cea mai gravă nu o reprezintă lipsa timpului, ci modalitatea noastră de a ne raporta la el.
Rezumat
Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.