Bază de date online cu resurse pentru dezvoltarea unui management instituțional antreprenorial de calitate în școli defavorizate

“ Singura certitudine este ca ziua de mâine ne va surprinde pe toţi”     

                                                                                                    A.Toffler

Natura schimbării

Conceptul de schimbare  indică existenţa unei diferenţe perceptibile, între două situaţii ce se succed în timp, la o persoană, o echipă, într-o organizaţie sau într-o relaţie.

Organizaţiile din ziua de azi  funcţionează într-un mediu care se schimbă permanent, capacitatea de adaptare la schimbările de mediu a devenit o condiţie fundamentală pentru succesul organizaţiei şi într-un număr tot mai mare de cazuri, chiar o condiţie pentru supravieţuire.

Organizația școală trabuie să se schimbe și ea, adaptându-se mediului. De ce, însă, este atât de dificilă schimbarea?

1.Ce este “învăţarea vizibilă”?

2. Despre eficienţa învăţării vizibile.

 

 

1.Ce este “învăţarea vizibilă”? ÎNVĂŢAREA VIZIBILĂ  se referă la atributele de bază ale şcolarizării de succes şi nu pune în discuţie programele sau echipamentele şcolarizării, ci, mai degrabă, se axează pe caracteristicile şcolarizării care au cel mai mare impact în procesul de învăţare, adică atributele care fac învăţarea vizibilă, pentru a putea spune că ,,şcoala este dotată cu învăţare vizibilă”.
                  John Hattie, profesor şi cercetător, formator a peste 3000 de profesori din peste 1000 de şcoli, majoritatea din Noua Zeelandă şi Australia, a efectuat peste 800 de metaanalize care au stat la baza editării lucrării “Visible Learning” , în 2009.Lucrarea se constituie într-o poveste despre puterea şi influenţa profesorilor şi a feedback-ului în învăţare, construind un model de învăţare şi înţelegere foarte modern.

Ţelurile educaţiei şi şcolarităţii include mai mult decât performanţele şcolare. Printre cele mai importante scopuri se numără dezvoltarea abilităţii de evaluare critică. În concepţia lui John Hattie, formarea unei gândiri critice în raport cu lumea noastră complexă, include: evaluarea critică a problemelor politice care afectează comunitatea, ţara şi lumea; abilitatea de a analiza, reflecta şi susţine un argument, cu referinţă la datele istorice şi tradiţie, având respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
Când profesorii şi şcolile evaluează impactul lor asupra învăţării elevilor, avem un sistem educaţional “dotat cu învăţare vizibilă”.( John Hattie- Învăţarea   vizibilă- ghid pentru profesori, Editura TREI, Bucureşti 2014, pag. 36)

Tranziția de la școala tradițională la școala incluzivă este o provocare  ce se adresează directorilor cu viziune, care sunt capabili să-și asume rolul de lider al schimbării. A fi lider, nu înseamnă a fi ”șef” sau coordonator, ci înseamnă capacitatea de a-i inspira, sprijini și îndruma pe oamenii care formează echipa din jurul tău să fie mai buni și să evolueze către scopul final pe care liderul îl întrevede și cartografiază.

          O şcoală incluzivă este o şcoală democratică.Ea incearcă să realizeze respectul reciproc între membrii implicaţi şi modurile lor diferite de experienţă si viaţă. Şcoala incluzivă cere ca toţi să lucreze împreună in mod creativ în aşa fel incât fiecare elev să înveţe. De aceea o şcoală pentru toţi/incluzivă se caracterizeaza prin faptul că :

  • Diversitatea este văzută ca o realitate;
  • Asigură fiecarui elev accesul la cunoaştere, formare de deprinderi şi informaţie;
  • Asigură  învăţarea individualizată;
  • Foloseşte pregătirea şi amenajarile speciale în colaborarea dintre membrii ei;
  • Colaborează cu familiile, agenţiile externe şi alţi membri ai comunităţii;
  • Organizează şi structurează flexibilitatea şcolilor;
  • Are mari aşteptări pentru asigurarea succesului tuturor elevilor;
  • Se perfecţionează permanent;
  • Construieşte comunităţi incluzive.

Eşecul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea şi prevenirea acestuia.

Odată cu apariţia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii  educativ – informative şi formative, egalitatea de şanse privind educaţia, suportul psihopedagogic oferit în şcoli, devine evident faptul că este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru stoparea acestui fenomen.

Eşecul şcolar este un fenomen periculos, deoarece el determină efecte negative atât în plan psihologic individual (repercusiuni asupra imaginii de sine, abandon școlar etc), cât şi pe plan social, pentru că eşecul şcolar permanentizat conduce la o marginalizare socială cu un nivel crescut de comportamente deviante şi infracţionale.

Ce este analiza comportamentală aplicată?

Analiza aplicată a comportamentului este o ramură a psihologiei, care  prin observarea amănunțită și analiza comportamentelor, aplicând apoi o serie tehnici bine structurate, încearcă să înţeleagă şi să îmbunătăţească comportamentul uman.

Analiza comportamentală este cunoscută la noi mai ales în tratamentul autismului, dar ea poate fi folosită în orice domeniu de activitate (de exemplu, în îmbunătățirea performanțelor organizaționale), dar cu precădere în învățământ.