În fiecare școală există, conform ROFUI 2018, comisii permanente, printre care și CEAC. Documentele acestei comisii sunt: strategia elaborată pe o durată de 4 ani, regulamentul de funcționare al comisiei, planul operațional anual, un set de proceduri și anexele acestora. O parte dintre acestea sunt pe platforma online a ARACIP la care are acces fiecare școală.

Citește mai mult: STRATEGIA COMISIEI PENTRU EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII (CEAC)

1.      Motivația și rolul ei în muncă

Definiţia modernă a muncii nu mai include concepte precum truda, efortul impus şi dezumanizant, sarcinile fixe şi permanente (ci  aportul tot mai mare de cretivitate şi libertate cerut de meseriile moderne), distincţia dintre munca manuală şi munca intelectuală, raporturile de subalternare şi ierarhia în organizarea muncii.               

            Capătă tot mai mare recunoaştere ideea după care respectul faţă de angajat ca persoană, faţă de nevoile şi aspiraţiile sale, asigurarea unor relaţii sociale agreabile pentru angajaţi duc la creşterea producţivităţii şi a creativităţii.

Munca producătoare de  satisfacţie este combinată adesea cu respectul de sine. Munca  ce produce satisfacţii se spune că include:  şansa de a-ţi exercita talentele şi capacităţile, de a înfrunta provocările şi situaţiile care cer iniţiativă independentă şi autoorientare (şi care, aşadar, nu este o muncă plictisitoare şi repetitivă); o activitate pe care indivizii implicaţi în ea o socotesc valoroasă; individual înţelege rolul pe care-l joacă în activitatea sa în atingerea unui ţel global; este de aşa natură încât uneori, atunci când ia decizii în legătură cu activitatea sa, individul trebuie să ţină seama de caracteristicile procesului mai cuprinzător în care acţionează. Se spune că un astfel de individ poate fi mândru de ceea ce face şi că face bine ceea ce face; el poate să-şi dea seama că este valoros şi că munca sa aduce o contribuţie de valoare.

Citește mai mult: Aspecte ale motivaţiei şi satisfacţiei profesionale la profesori

Organizaţia şcolară poate fi definită ca o colecţie structurată de resurse umane şi nonumane dirijate  spre atingerea unor finalităţi prestabilite.

 Scopul organizaţiei reprezintă raţiunea constituirii şi existenţei organizaţiilor. Scopul general al organizaţiei se multiplică în scopuri specifice accesibile tuturor membrilor organizaţiei.

Calitatea interacţiunii umane este la fel de importantă precum scopul organizaţional. Interacţiunea umană este fundamentul funcţionării organizaţiei şi atingerii scopului propus.

Structura organizaţională influenţează decisiv natura interacţiunii umane. Mărimea organizaţiei, numărul nivelelor ierarhice, al departamentelor şi subunităţilor funcţionale îşi pun amprenta asupra întregii activităţi organizaţionale.

Citește mai mult: Școala ca organizație

În orice organizație, deci și în organizațiile școlare, comunicarea este o funcție esențială a managementului – practic, toate celelalte activități din organizație sunt dependente de modul în care managerul știe să comunice (pe canalele formale și informale), reușind astfel să transmită informații, să organizeze munca, să influențeze echipa, să motiveze, să recompenseze (pentru că laudele reprezintă o recompensă!).

Am considerat important, din aceste considerente, să analizăm în acest material conceptul de comunicare, elementele și funcțiile sale, dar și barierele ce pot interveni în comunicarea organizațională.

Citește mai mult: Comunicarea eficientă - cheia succesului managerial