• Sunteți aici:  
  • Acasă
  • Bază de date online cu resurse pentru dezvoltarea unui management instituțional antreprenorial de calitate în școli defavorizate

Bază de date online cu resurse pentru dezvoltarea unui management instituțional antreprenorial de calitate în școli defavorizate

   În noua practică şcolară se impune cu necesitate profesionalizarea cadrelor didactice în condiţiile în care:
  -          instruirea este centrată pe elev; 
  -          profesorul se implică în viaţa reală a clasei, prin adaptarea la context şi la diferenţele dintre elevi;
  -          se caută soluţii eficiente pentru depăşirea obstacolelor după criterii de performanţă;
  -          se caută alternative sau se facilitează, se susţine şi se coordonează construcţia învăţării în clasă.

Ce este bullyingul?

Bullyingul (din englezescul „to bully“, care înseamnă a tiraniza, a intimida) nu se referă doar la agresiuni de natură fizică. Agresiunile psihologice – a pune porecle, a intimida, a umili, a jigni – sunt forme extrem de răspândite, atât în viața reală, cât și în mediul virtual (cyberbullying) și sunt omniprezente, din păcate, în mediul școlar.

Bullying reprezintă o formă de abuz emoţional şi fizic, care are trei caracteristici:

·        Intenţionat – agresorul are intenţia să rănească pe cineva;

·        Repetat – aceeaşi persoană este rănită mereu;

Cum este astăzi școala, așa va fi mâine țara

Spiru Haret

O școală care și-a uitat menirea.

Azi, în parc, am asistat la o scenă: un băiețel, probabil cu autism, cânta dându-se în leagăn și un grup de elevi, adolescenți, râdea de el. Sigur că e o vârstă dificilă, aceea a adolescenței și sigur că ne putem gândi că vinovați de lipsa lor de empatie sunt și părinții acestor copii, dar dincolo de asta, m-am întrebat ce tip de educație au primit adolescenții în cauză, ce fel de valori li s-au insuflat și la ce modele aderă ei?

Mi-am răspuns, cu tristețe, că ei sunt rezultatul unui sistem care și-a uitat menirea, principala menire – aceea de a educa.

Proiectarea, evaluarea şi implementarea strategiilor ce privesc schimbarea, depind de calitatea echipei de management, de abilitatea de proiectare a activităţii din unităţile  şcolare, astfel încât să faciliteze procesul schimbării într-o manieră responsabilă şi progresivă.Oamenii şcolii vor accepta schimbarea atunci când vor şti că aceasta este necesară.

În prezent multe şcoli se percep ca fiind organizaţii care învaţă şi se bazează pe dezvoltarea competenţelor.

“O unitate de învăţământ care învaţă” este acel grup de cadre didactice care se află într-o permanentă, neîntreruptă căutare de căi noi şi mai bune de a se adapta la schimbare şi de a-şi creşte performanţele. Şcolile care învaţă sunt creative şi acceptă schimbarea, sunt deschise la noi abordări, sunt capabile să înveţe din propriile greşeli, acceptă diversitatea oamenilor  şi sunt angajate în găsirea de soluţii, asumându-şi riscuri/eşecuri.

MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

Este evident faptul că, în cadrul oricărei organizaţii, care este un organism în dinamică, transformare, evoluţie şi nu o structură împietrită, cu o frecvenţă mai mare sau mai mică, vor apărea conflicte – între membrii, între grupuri, între patronat şi sindicat   ( acolo unde există ), etc. Din acest punct de vedere, suntem de acord cu afirmaţia lui Richard Hall – conflictul este un proces organizaţional inerent, şi – până la un punct – benefic, un mijloc de a aduce schimbarea, de a aduce la lumină disfuncţiile spre a le putea rezolva.

  1. Managementul şcolii ca nucleu al dezvoltării practicilor incluzive