- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu resurse educaționale pentru susținerea educației incluzive de calitate
Bază de date online cu resurse educaționale pentru susținerea educației incluzive de calitate
1. „Podul” - Se recomandă să se realizeze în cadrul unui program de dezvoltare a abilităţilor emoţionale şi sociale; se recomandă pentru copiii de 10-14 ani.
Scop: Să explice ce este stresul. Să descrie abilităţile prin care se poate face faţă stresului.
Materiale: Paste făinoase de diferite forme; carton; plastilină, pastă de modelat, sârmă, alte materiale.
Desfăşurare: Copiii analizează mai întâi imagini cu poduri şi discută despre părţile unui pod. În echipe, copiii construiesc din materialele pe care le au la dispoziţie câte un pod. După ce podul a fost realizat se discută despre factorii de stres cu care s-au confruntat până în acel moment. Se realizează liste separate pentru fete/ băieţi. Apoi pentru fiecare factor de stres se realizează câte o etichetă cu numele lui şi se stabileşte un gramaj, prin discuţii cu echipa. Se pot găsi obiecte care să simbolizeze fiecare factor stresor (de exemplu creioane, mere, radieră,caiet etc.,cele mai uşoare reprezentând factorii mai puţin stresanţi, iar cele mai grele factorii mai importanţi).Când podurile sunt gata, copiii pun diferite greutăţi şi observă ce se întâmplă cu podul.
Citește mai mult: EXERCIŢII PRACTICE DE MODELARE COMPORTAMENTALĂ
Imagine de sine și stimă de sine
Școala este o microsocietate în care nu doar dobândim cunoștințe, ci ne și formăm din punct de vedere caracterial, ne dobândim și clarificăm valorile, în cadrul căreia exersăm primele status – roluri.
Rolul școlii, al profesorului și grupului de egali în formarea imaginii de sine este enorm. De ce? deoarece printre modalitățile de autocunoaștere una dintre cele mai importante este feed-back-ul venit de la ceilalți oameni. Imaginea de sine se constituie prin intermediul celorlalți, văzuți ca oglinzi care ne reflectă.
Imaginea de sine este un important mediator pentru viața fiecăruia. Etichetele negative pe care le preluăm și interiorizăm, ne vor face să acționăm conform lor. În schimb, o imagine de sine bună, valoroasă, va conduce spre performanță. Individul se simte atunci ghidat de un sentiment al autoeficacității personale. Se vede pe sine ca puternic, capabil, reușește să domine împrejurările, acționând în ciuda lor.
Citește mai mult: Importanța cultivării stimei de sine a elevilor
Introducere
La fel cum reușita școlară vorbește nu doar despre eficiența activității didactice, fiind infleunțată de un complex de factori (biologici, psihologici, socio-economici), a pune eșecul școlar doar pe seama sistemului de educație și a dascălilor este incorect și nedrept. De multe ori, școala, oricâtă bunăvoință ar arăta, rămâne neputincioasă acolo unde atitudinile din mediul familial sunt contrare valorilor promovate de ea.
Introducere
Autismul (de la grec autos = centrat pe sine însuși) reprezintă o realitate diagnosticată tot mai frecvent, oriunde în lume. Cum procentul copiilor cu TSA a crescut în populația școlară, ajungând (cf. Dobrescu Iuliana și colab., 2017) la 17%, este foarte probabil să aveți cel puțin un copil cu autism (diagnosticat sau nu) în clasa la care predați. De aceea, este important să cunoașteți manifestările acestei condiții neuropsihiatrice, dar și modalitățile prin care elevul poate fi abordat și sprijinit astfel.
Citește mai mult: Modalități de abordare a elevului cu tulburare de spectru autist
1. Devianța școlară - definiții, delimitări
2. Variabile cauzale ale devianței școlare
1. Devianța școlară - definiții, delimitări
”Devianța școlară este un fenomen deosebit de complex care evoluează o dată cu normele/valorile sociale și cu semnificația acordată de indivizi normativității. Abia în 1990, devianța școlară a fost recunoscută ca o problemă prioritară a educației la nivel planetar, la Conferința Mondială a UNESCO de la Jomtien, din Thailanda.În sens general, devianta scoalară este ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele și valorile școlare.”[1]
În literatura de specialitate se folosesc o varietate de termeni, cu semnificații apropiate de cea a conceptului de ”devianță școlară”: indisciplină, rezistență școlară, delincvență juvenilă, inadaptare școlară, tulburare de comportament, deviere de conduită.Acești termeni au semnificații diferite și nu pot di folosiți drept sinonimi.