“Consumul excesiv de social-media intra in categoria dependentelor de comportament, deoarece produce simptome si comportamente similare cu ale celor dependenti de substante, precum anxietate, insomnie, neliste, furie, izolare de familie si prieteni, neglijarea activitatilor zilnice, etc.
Pentru copii și adolescenti mediul online este un spatiu atractiv datorita anonimatul si al dezinhibitiei pe care il ofera acesta, fapt ce ii incurajeaza sa faca si spuna lucruri pe care nu le-ar face in lumea reala.
Curiozitatea este punctul slab al adolescentilor si asta ii conduce pe cai periculoase doar accesand diverse site-uri click dupa click. Jocurile de pe net si socializarea online nelimitata, ii epuizeaza mental si fizic pana la starea de delir, spune Dr. Mary Aiken. Din cauza lenei cibernetice generatiile viitoare vor fi crescute cu din ce in ce mai putina iubire si atentie: a nu te uita la copilul tau poate cauza intarzieri semnificative in dezvoltare.(...) cu alte cuvinte, copiii invata cel mai bine de la oameni, nu de la masini”. (Dr. Mary Aiken)
Introducere
Profesorii se plâng adesea că generațiile actuale sunt mai greu de educat, de mulțumit, de înțeles decât cele care le-au precedat. Există, dintotdeauna, o prăpastie între generații determinată de evoluția tehnologică, de dinamica socială, de toate schimbările și repercusiunile acestor schimbări asupra indivizilor, dar parcă niciodată disatnța psihologică nu a fost mai mare.
Ne aflăm în fața unui individ care deși evident aparține speciei noastre, diferă semnificativ din punct de vedere al preocupărilor, intereselor, a felului de a simți și gândi, al modului în care se implică în relațiile interpersonale, față de generația noastră.
Este important pentru profesori să înțeleagă ce înseamnă din punct de vedere psihologic această evoluție, care – cu cuvintele unui psiholog, fost Ministru al Educației - domnul Mircea Miclea: ne abilitează pe anumite dimensiuni și ne debilitează pe altele.
Generația Millenials sau Generația Y
Se spune despre Millennials ca sunt absolut obsedati cu mediile sociale si isi traiesc intreaga viata sociala prin smartphone-urile lor. Desi termenul Millennials se refera in general la generatia de oameni nascuti intre anii '80 si '90, in conformitate cu Dictionarul Merriam-Webster, unii oamenii ii considera si pe cei nascuti in 2000, tot millenials. Este cunoscută și sub denumirea de Generația Y, pentru că vine după Generația X. Publicatia Ad Age a fost una dintre primele care a venit cu termenul „Generatia Y” intr-un editorial, in august 1993, dar termenul nu a fost prea potrivit, iar "Millennials" l-a depasit in mare parte, insa ambii termeni înseamnă același lucru.
Millennials sunt caracterizati prin mai multe aspecte. Ca aspect negativ au fost descrisi ca fiind lenesi, narcisisti și predispusi să isi schimbe foarte des locurile de munca. O poveste din revista „Time” spune că Millennials "doresc program de lucru flexibil, mai mult timp pentru ei in timpul programului de lucru și sfaturi aproape nonstop din partea managerilor." Millennials se poate adapta pur și simplu la o lume care suferă de o schimbare tehnologică rapidă. Un studiu din 2012 a constatat ca Millennials sunt „mai dezinteresati din punct de vedere civil și politic, mai concentrati pe valorile materiale și mai puțin preocupati să ajute comunitatea, fata de Generatia X si Baby Boomers (născuți in perioada '46-'61) cand erau la varsta lor”. Potrivit USA Today: „Tendința pune mai mult accent pe valorile extrinseci, cum ar fi banii, faima și imaginea și mai puțin accentul pe valorile intrinseci, cum ar fi acceptarea de sine, apartenența la grup și comunitatea”. Studiul s-a bazat pe o analiză a două baze de date mari de 9 milioane de liceeni si proaspat studenti la universitati.
Au fost, de asemenea, descrisi si în moduri pozitive. În general, sunt considerați ca fiind mai deschiși și mai toleranți, de exemplu în privința minorităților. Alte descrieri pozitive atribuite lor ar fi ca sunt: încrezători, auto-expresivi, liberali, optimisti și receptivi la ideile și modurile noi de viață. Deși priviți ca fiind mai liberali, unii Millennials intra in conflict cu tendința. Un studiu publicat pe 31 martie 2017 de Consiliul privind Familiile Contemporane a constatat că studentii cred din ce în ce mai mult că bărbatul ar trebui să fie câștigătorul pâinii într-o relație, iar femeia ar trebui să aibă grijă de casă.
Exista controverse in ceea ce priveste ideea daca millenials sunt narcisisti sau deschisi la minte, insa adevarul e undeva la mijloc. În general, însă, se pare că se pune mai mult accent pe sine decât în generațiile anterioare, un motiv pentru care acest grup a fost numit „Generation Me”. Cercetările prezentate la întâlnirea anuală din 2016 a Societății pentru personalitate și ps
ihologie socială (SPSP) din San Diego au descoperit că Millennials înșiși cred că sunt mai narcisici decât generațiile anterioare, dar nu le place acest aspect.
Fresh Student Living a facut o analiza asupra a ceea ce cauzeaza creșterea recentă a anxietății în rândul Milennials. Ei sunt considerati una dintre generațiile cele mai anxioase, anxietate provenita din cauza examenelor, incertitudinii viitorului și stresului care vine cu încercarea de a se încadra într-o lume condusă de social-media. De fapt, social-media este considerata ca avand legatura cu rata crescuta de depresie și lipsa somnului.
La ce vârstă apar probleme de sănătate mintală? Statisticile oficiale de sănătate mintală arată că tulburarea mintală, stresul și sentimentele de depresie în rândul Millennials sunt într-un nivel continuu, mai mult decât trecătoare în ultimii ani. Date suplimentare dezvăluie numere și mai șocante:
– 8 milioane de oameni suferă de o formă de tulburare de anxietate în Marea Britanie
– Unul din șase tineri se va confrunta cu tulburări de anxietate, la un moment dat în viață, 1.180 de studenți au părăsit universitatea la începutul lui 2014-15 din cauza problemelor de sănătate mintală, cu o creștere de 210% în perioada 2009-2010
– Peste 15.000 de studenți din Marea Britanie au dezvăluit o problemă de sănătate mintală în 2015-16, comparativ cu 3.000 în 2006
– 87.914 de studenți au solicitat consiliere în 2015-16, o creștere de 28% din '13–14
Retelele de socializare sunt un magnet ce colecteaza aprecieri care hranesc imaginea de sine, ego-ul si submineaza stima de sine si increderea.
Efectul ciberneticii
Nu putem spune ca tehnologia este buna sau rea, ci felul in care o utilizam este cel care ne influenteaza un anumit comportament. Dacă o utilizăm cu măsură, înțelegând că este un instrument, atunci ea ne va servi. Dacă, însă, abuzăm de ea, devenim sclavii ei, atât în sens de dependență psihică, dar și pentru că astfel, în loc să devenim mai creativi, vom deveni mai comozi.
Tehnologia ne poate ajuta oferindu-ne accesul la informatii utile si oferindu-ne posibilitatea de a intelege si a descoperi anumite lucruri mult mai usor, ne ajuta sa salvam timp atunci cand achizitionam lucruri necesare, cand platim facturi, ne faciliteaza anumite actiuni pe care trebuie sa le facem, decizii pe care trebuie sa le luam, insa ea poate deveni o problema atunci cand comportamentul se amplifica si ne scapa de sub control. Astazi, tehnologia este parte din mediul in care traim, nu o putem ignora sau anula definitiv, ci mai degraba a ne controla si echilibra comportamentul in ceea ce o priveste.
Abilitatea cea mai puternica a mediului online este cea de a insela, de a atrage tocmai pe cei mai vulnerabili in comunitati dubioase. Se poate vorbi despre o dependenta fata de tehnologie, insa adaptarea este cea care ne ajuta sa ne echilibram comportamentul in mediul online. Internetul este foarte seducator si tentant pentru omenire, iar o adaptare eficienta ar insemna ca adolescentul sa fie educat in a se informa foarte bine despre orice mediu nou pe care doreste sa il exploreze si sa constientizeze capacanele si pericolele peste care ar putea da in timpul navigarii. Pentru adolescenti, mediul online este un spatiu atractiv datorita anonimatul si al dezinhibitiei pe care il ofera acesta, fapt ce ii incurajeaza sa faca si spuna lucruri pe care nu le-ar face in lumea reala.
Curiozitatea este și punctul forte, dar și punctul slab al adolescentilor si asta ii conduce pe cai periculoase doar accesand diverse site-uri, click dupa click. În acest mod, pot să se alature unor comunitati care susțin un anume sistem de convingeri si ajung sa adopte modelele comportamentale, credintele si valorile pe care le promoveaza comunitatea respectiva si astfel se pun în situații riscante, indusi fals de convingerile comunitatii respective ca de fapt aceasta este starea lor normala dar nu au descoperit-o pana acum pentru ca le-a fost blocata de educatia parintilor.
Spatiul cibernetic le influenteaza grav judecata si astfel socializarea din mediul on line te face din om-neom, dupa cum spune o vorba romaneasca. Aceasta socializare necontrolata si nesupravegheata de parinti, ii determina pe adolescenti sa se afunde intr-o lume distructiva. Orice comportament care este rasplatit prin placere, va fi cu siguranta repetat si asta din cauza nevoii de dopamina, o substanta chimica organica, asociata cu senzatiile de placere. Aceasta se elibereaza in creier si ajuta la coordonarea miscarii si raspunsurilor emotionale.
Mediul online stimuleaza aproape aceleasi nevoi pe care le-a identificat si psihologul Abraham Maslow ca fiind motivatia fiintei umane de a trai, a se adapta si a evolua. Orice like primit pe retelele de socializare precum Facebook sau Instagram corespunde nevoii de recunoastere sociala. Cand aderi la o comunitate online sau participi la un joc cu mai multi jucatori, te bucuri de sentimentul de apartenenta, iar anonimatul din mediul online iti ofera siguranta.
În științele sociale, s-au derulat nenumarate experimente care au demonstrat ca placerea este adesea aleasa in locul hranei sau al apei. Unul dintre cele mai cunoscute experimente este cel al lui James Olds si Peter Milner (1955), în cadrul căruia li s-au implantat cobailor (soareci) niste electrozi direct la centrul placerii din creier. Experimentul a aratat ca soarecii au renuntat la mancare pana la infometare pentru a lucra la stimularea creierului, astfel ca a trebuit sa ii decupleze de la stimul pentru a nu muri de foame. Ajunsesera sa leneveasca in punctele de decizie unde stimularea era aplicata si le preferau pe acestea in loc sa alerge de colo pana colo pentru a-si recupera recompensa de hrana. De fiecare data cand soarecii apasau maneta, o serie de impulsuri electrice erau aplicate creierului. Efectul a fost atat de puternic incat soarecele a apasat maneta de 50.000 de ori in 26 de ore, intr-un ritm constant, dupa care a adormit 4 ore si apoi s-a intors la lucru in acelasi timp. Astfel s-a ajuns in timpul acestui experiment la excluderea oricarei activitatii, incat soarecii trebuia sa fie deconectati de la stimul pentru a nu muri de foame.
Dr. Mary Aiken asociaza acest experiment al recompensei prin stimulare cerebrala cu scroll-ul obsesiv pe care il facem pe ecranul telefonului sau al laptop-ului. Consumul excesiv de social-media intra in categoria dependente de comportament, deoarece produce simptome si comportamente similare cu ale celor dependenti de substante, precum anxietate, insomnie, neliste, furie, izolare de familie si prieteni, neglijarea activitatilor zilnice, etc. Jocurile de pe net si socializarea online nelimitata, ii epuizeaza mental si fizic pana la starea de delir, spune Dr. Mary Aiken. Din cauza lenevelei cibernetice generatiile viitoare vor fi crescute cu din ce in ce mai putina iubire si atentie: „a nu te uita la copilul tau poate cauza intarzieri semnificative in dezvoltare.(...) cu alte cuvinte, copiii invata cel mai bine de la oameni, nu de la masini”. (Dr. Mary Aiken) Statul indelungat si mai ales continutul programelor accesate de copii provoaca intarzieri cognitive, impulsivitate, anxietate, accese de furie, lipsa atentiei si implicit blocaje in procesul de invatare, etc. Alte efecte negative ale ciberneticii sunt: hartuirea cibernetica, cresterea incidentei de ADHD, privarea de somn, care uneori este confundata cu ADHD din cauza hiperactivitatii si problemelor de atentie, potrivit Fundatiei Nationale pentru Somn (organizatie nonprofit din SUA).
Aceste lucruri sunt importante de înțeles de către profesorii generațiilor în cauză. Predarea clasică, frontală, nu mai poate fi folosită ca metodă principală, pentru că elevii noștri sunt obișnuiți cu un mediu extrem de dinamic, în care schimbările se petrec la tot pasul. Este nevoie de interactivitate, de legătură cu practica, de aplicabilitate în viața lor. Este nevoie să-i atragem și cointeresăm, pentru a contrabalansa efectele pe care tentațiile din mediul online le au aupra lor.
Adolescenta este perioada in care orice individ isi forteaza limitele si experimenteaza riscuri, astfel formandu-si conceptul de sine. Adolescenții sunt flămânzi dupa feedback si actioneaza in consecinta tocmai pentru a descoperi cine sunt si ce isi doresc cei din jurul lor de la ei. Facandu-si selfie-uri, distribuindu-le pe retelele de socializare si dezvaluind povesti despre ei spera sa afle cine sunt. Au nevoie continuu de validare si apreciere.
Noua tendinta in scoli este popularitatea. În fapt, nu tendința este nouă, ci modul de dobândire a popularității. In perceptia multor adolescenti, cu cat esti mai popular online cu atat inseamna ca esti validat de societate. Iar popularitatea si-o construiesc din actiuni care ii scot in evidenta: consum alcool, droguri, tigari, haine scumpe, absenteism scolar, schimbarea partenerilor foarte des, frecventarea barurilor/cluburilor, si orice alta activitate care le poate aduce cat mai multe like-uri pe Instagram ori Facebook.
Este sarcina noastră, ca educatori, să le dăm feedbackuri în viața reală și să-i ajutăm să separe lucrurile care contează de cele nesemnificative, ceea ce este esență de superfluu, să-i ajutăm să facă diferența între lumea reală și imaginea din virtual.
In timp ce Carl Rogers, psiholog umanist pune accent pe cautarea identitatii, pe nevoile interioare si alte nelinisti ale individului, filozoful William James este de parere ca sinele se formeaza in functie de persoanele cu care interactioneaza individul, astfel ca ar fi posibil sa avem atat de multi „sine”, pe cat de multi prieteni, colegi si membri ai familiei avem. Carl Rogers descrie conceptul de sine ca avand trei elemente: parerea pe care o ai despre tine sau imaginea de sine; cat de mult iti apreciezi valoarea sau stima de sine; cu cine ti-ai dori sa semeni sau „sinele ideal”, iar Dr Mary Aiken vine cu sugestia adaugarii unui al 4-lea element in descrierea conceptului de sine in aceasta era a tehnologiei, si anume cu „sinele virtual”: „sinele virtual este mereu in constructie, din punct de vedere psihologic si al mediului online. Chiar si in timp ce tu, cel real, dormi, sinele tau digital continua sa existe. E mereu in desfasurare, trecand prin transformari succesive, actualizandu-se, facandu-si prieteni, relationand, castigand adepti, obtinand like-uri si fiind etichetat. Aceasta situatie poate crea o senzatie de panica, de urgenta, o bucla continua de feedback, un simt al nevoii de a investi din ce in ce mai mult pentru a mentine sinele virtual activ, relevant si popular”. Acesta este un sine ideal, cel care vrei de fapt sa fii, si care il determina pe adolescentul de azi sa fie ocupat cu asamblarea, crearea si experimentarea. Desi mediul online a creat termenul de retele de socializare, acesta genereaza izolarea sociala. Sinele real al adolescentului are nevoie sa fie iubit, apreciat, acceptat si hranit.
Felul in care folosesc copiii tehnologia ii poate afecta si din punct de vedere al dezvoltarii neurologice. Studii medicale arata ca exista o patologie clara legata de folosirea tehnologiei: probleme de limbaj, emotionale, cognitiv, de dezvoltare locomotorie (un copil tintuit intr-un scaun in fata unui ecran ore in sir nu va putea parcurge etapele de dezvoltare mentionate de Piaget). Timpul petrecut de parinti impreuna cu copilul si somnul ajung sa fie insuficiente din cauza aparitiei tehnologiei. Somnul este influentat de ceea ce se intampla in cursul zilei si exista o mare legatura intre ecran si secretia de melatonina (melatonina este hormonul somnului): privind la un ecran inainte de culcare se inhiba secretia de melatonina. Tehnologia in exces ii deconecteaza pe copii și adolescenti de lume. Orice ecran (televizor, laptop, telefon) are un efect hipnotic si creeaza o atitudine mentala pasiva, putând genera chiar crize epileptice si autism (virtual) mai ales cand copilul are acces la acestea inainte de varsta de 3 ani.
In 1999 s-a publicat un articol referitor la o intamplare care a avut loc in Japonia in timpul unui cunoscut desen animat Pokemon, in foarte multe camere de garda s-au prezentat copii cu crize epileptice, copii care nu aveau anterior istoric de epilepsie, din cauza imaginilor din acel episod care aveau foarte mult rosu si albastru, un gen de stimulare a creierului nefireasca. Japonezii au urmarit o perioada lunga de timp acesti copii pentru ca au vrut sa vada ce se intampla cu ei si acesti copii nu au mai experimentat crize epiletice ceea ce i-a determinat sa stabileasca clar legatura intre acel serial (foarte agresiv si cu foarte multe imagini care au stimulat intens creierul) si criza epileptcica. Un adolescent care are deschise in acelasi timp (telefon, laptop, televizor) si consuma o bautura cu cofeina poate face o criza tonico-clonica generalizata (criza care implica rigiditate musculara, contractii musculare violente si pierderea cunostintei), spune Dr. Ioana Raluca Teleanu-Medic primar neurologie pedriatica. Conexiunea umana nu trebuie sa dispara niciodata, inteligenta emotionala inseamna capacitatea de a empatiza si nu a simpatiza. Atingerea umana si privitul ochi in ochi (mama-bebelus) este prima noastra comunicare care ne ofera siguranta si confort.
Azi ne punem intrebare nu daca e bine sa folosim tehnologia, ci: cum?, de ce? si care sunt efectele? Cu totii suntem inzestrati cu neuroplasticitate (capacitatea intrinseca a creierului de a se reorganiza, de a depasi restrictiile propriului genom) care ne ajuta sa invatam in mod continuu, astfel ca putem reimplenta un obicei care a fost prost implementat cu tenacitate, zi de zi, incercand sa intelegem cat mai bine acest fenomen si putem reinvata in mod corect si echilibrat tehnologia.
In concluzie, desi traim intr-o era in plina tranformare, creierului nostru nu-i pasa daca placerea, fiorul bucuriei provin din mediul online sau din lumea reala, astfel ca dopamina revarsandu-se in centrul de recompense al creierului ne impinge sa ne dorim aceeasi emotie din nou si din nou, indiferent de consecinte: „acesta este paradoxul spatiului cibernetic. In unele aspecte, lucrurile au ramas la fel. Oamenii de afaceri inca socializeaza pentru a face bani. Prietenii comunica. Oamenii inca se indragostesc. Adolescentii sunt inca obsedati de aspectul fizic. Copiii inca se joaca impreuna. Dar sunt cu totii singuri, uitandu-se in ecranele diverselor dispozitive pe care le au, mai degaraba decat unul la altul. Cum va influenta aceasta noua realitate evolutia oamenilor? Si cum vor modela ei, la randul lor, societatea? Nu avem raspuns la o astfel de intrebare cruciala”.