Bază de date online cu resurse educaționale pentru susținerea educației incluzive de calitate

Ce sunt tulburările comportamentale?

Comportamentul este latura observabilă a caracterului fiecăruia dintre noi, pentru că dacă setul de atitudini – valori ce formează structura caracterială reprezintă baza subiectivă, invizibilă a acestuia, felul în care ne exteriorizăm, în care interacționăm cu ceilalți, îl obiectivează.

Desigur, pentru cei mai mulți dintre noi, educația (în sensul celor 7 ani de acasă) șlefuiește modurile de exprimare comportamentală, astfel încât ele să devină socialmente dezirabile, iar individul să fie acceptat în grup, eventual plăcut și nu rejectat.

Planul educaţional personalizat

(cf. CURS RENINCO)

Planul educaţional individualizat/personalizat se referă la măsurile educative specifice necesare pentru a răspunde adecvat nevoilor elevului cu dificultăţi de învăţare care este integrat într-o clasă obişnuită.

De multe ori, profesorul nu are nevoie de un plan special pentru aceşti elevi. La fiecare lecţie, dacă este cazul, profesorul planifică şi urmăreşte adaptarea mijloacelor didactice pentru ca  şi elevul cu probleme de învăţare să atingă obiectivele propuse, adică găseşte fiecărui elevlocul în cadrulpredării-învăţării.

Ce sunt dificultățile de învățare?

Foarte frecvent întâlnim în şcoală copii care au probleme de învăţare.. Experienţa fiecăruia din noi a înregistrat astfel de cazuri. Desigur, pentru fiecare copil în parte trebuie să găsim răspuns la problemele lui pentru a sprijini învăţarea. De multe ori, atunci când nu putem face față singuri,  ne sfătuim şi colaborăm cu colegii, logopezii, cadrele didactice de sprijin sau consilierii şcolari (acolo unde aceste cadre de sprijin există).

Dificultăţile au grade şi forme diferite. Dacă oscilaţii găsim la fiecare copil, tulburările pot fi remediate prin intervenţii specializate, iar dizabilităţile sunt particularităţi permanente ale învăţării care pot fi compensate prin anumite orientări şi soluţii de învăţare, ori prin terapii specifice.

Dezvoltarea psihică este un concept fundamental pentru psihologia copilului, pentru că de conţinutul şi valoarea lui explicativă şi interpretativă depinde abordarea tuturor celorlalte probleme. Psihologia contemporană consideră că viaţa psihică, aşa cum se prezintă la omul adult, este rezultatul unui lung proces de dezvoltare care este multideterminat şi multicondiţionat.

            Între factorii şi condiţiile care intervin, trei sunt consideraţi fundamentali, în sensul că lipsa lor ar face imposibilă sau ar compromite dezvoltarea psihică. Aceştia sunt: ereditatea, mediul, educaţia.

 Ereditatea şi rolul său în dezvoltarea fiinţei umane

 Ereditatea este proprietatea fiinţelor vii de a transmite urmaşilor caracterele dobândite de-a lungul filogenezei.

Mecanismul transmiterii acestor caracteristici este codul genetic, adică totalitatea genelor caracteristice unei specii şi a modului lor de organizare. Specia umană are circa 40000 de gene organizate în 46 cromozomi care formează 23 de perechi. La fiecare fiinţă umană materialul genetic provine de la părinţi, astfel: 23 de cromozomi de la mamă şi 23 de cromozomi de la tată. Genele sunt organizate într-un mod propriu la fiecare şi astfel formează un genom unic, care intrând în interacţiune cu mediul formează fenotipul.

O dificultate de învăţare se referă la o întârziere, o tulburare, o dezvoltare încetinită în plan emoţional sau comportamental. Se manifestă prin dificultăţi semnificative în achiziţionarea şi utilizarea receptării şi înţelegerii limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii (literizării, silabisirii), a raţionamentului şi abilităţilor matematice, ca şi unor abilităţi sociale.

Se consideră că un copil/elev are dificultăţi de învăţare dacă:

- există o diferenţă semnificativă între capacităţile sale şi performanţa şcolară atinsă;

- progresul realizat de el în procesul de învăţare este minim sau zero, pe o perioadă mai mare de timp;

 - are o dizabilitate/incapacitate care-l împiedică să utilizeze facilităţile educaţionale care sunt puse la dispoziţia copiilor de aceeaşi vârstă cu el;

 - lucrează în plan şcolar la un nivel inferior copiilor de aceeaşi vârstă;

- are dificultăţi persistente în învăţarea citit-scrisului şi a calculului matematic;