Fiecare poveste despre o fetiţă însărcinată sau care a născut confirmă faptul că România are o problemă nerezolvată care a luat proporţii. Suntem lideri în Europa în acest top ruşinos nu doar pentru că avem o sumedenie de cazuri, ci pentru că autorităţile nu sunt în stare să acţioneze preventiv şi să conceapă o strategie eficientă pentru a evita înmulţirea acestor cazuri.

România nu este singura ţară de pe glob care se confruntă cu creşterea numărului de fete care rămân însărcinate înainte de majorat. Însă alte ţări au deja vechime în aplicarea unor programe naţioanale prin care tinerii au acces la educaţia sexuală. Noi continuăm să ne minunăm că avem fetiţe care nasc la 11 ani, iar viaţa merge mai departe. Mâine va fi la fel: un alt copil va doborî recordul şi va naşte la o vârstă mai fragedă.

2012 a început cu o "epidemie" de fetiţe care nasc. Cazurile mediatizate recent de presa din România oferă impresia unui tablou suprarealist într-o ţară membră a Uniunii Europene.

Citește mai mult: Fenomenul mamelor minore. România e pe primul loc în Europa

1.   Introducere

După secole în care marii inventatori și artiști au utilizat imaginile, cuvintele și culorile pentru a reprezenta pe hârtie ideile lor, atitudinea noastră față de acestea evoluează continuu. În era comunicării prin mijloace electonice și online se trece subtil către comunicarea și gândirea vizuală – foarte multe persoane comunică pe facebook mesaje vizuale – emoticoane, poze, filmulețe, etc. Emoticoanele reprezintă o formă modernă de stenograme. Acest fapt este probabil o redresare a dezechilibrului existent în deceniile anterioare. În procesul învățării din ultimele decenii, chiar și in mediile academice, în mod tradițional cuvintele au prioritate. Au existat și excepții, precum Einstein și Feynman.

Citește mai mult: Utilizarea cuvintelor și a imaginilor în comunicarea online a secolului XXI

Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

     Beneficiar  /        Partener 1/          Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

Categorie expert: Expert termen lung

Rolul istoriei științei în dezvoltarea personalității elevilor

            Istoria științei este studiul dezvoltării științei și a cunoștințelor științifice, incluzând atât științele naturale, cât și cele sociale [1]. Odată cu revoluția științifică, paradigmele stabilite pe vremea antichității clasice au fost înlocuite cu cele ale oamenilor de știință precum Nicolaus Copernicus, Galileo Galilei și Isaac Newton [2].

Istoria ştiinţei, ca şi cea a tehnicii, este o ramură a istoriei care studiază maniera în care înţelegerea umană asupra lumii naturale (ştiinţa) şi abilitatea de a o transforma s-au schimbat de-a lungul vremurilor. Acest domeniu istoric studiază totodată şi impactul cultural, social, economic şi politic al descoperirii şi inovaţiei ştiinţifice. Deşi istorii ale diferitelor ştiinţe au fost scrise la început de oameni de ştiinţă retraşi din activitate, începând cu William Whewell, ca o cale de a comunica publicului larg virtuţile ştiinţei, apariţia acesteia ca disciplină de sine stătătoare a avut loc mai târziu, oarecum în paralel cu istoria tehnicii. William Whewell (1794-1866) a fost unul dintre cei mai importanţi şi influenţi savanţi britanici din secolul al XIX-lea (CRIFST Brașov).

Citește mai mult: Rolul istoriei științei în dezvoltarea personalității

Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. Şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 Găiseni ne-a oferit un asemenea exemplu din perspectiva relaţiei şcoala-familie şi, extrapolând, comunitate.

Context

Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Găiseni în luna iulie 2018, am obţinut o serie de informaţii şi date de intrare despre această unitate de învăţământ, ca şcoală ţintă în cadrul proiectului ProForm.

Astfel, confom datelor rezultate din chestionarul aplicat, s-a putut identifica o strânsă relaţionare cu familiile şi comunitate, existând eforturi susţinute din partea unităţii de învăţământ în vederea definirii, structurării, consolidării şi menţinerii acestei relaţii.

Citește mai mult: „De vorbă cu mamele la un pahar de apă rece”