TEMELE PENTRU ACASĂ –ROLUL, CONSISTENȚA ȘI EFICIENȚA TEMELOR PENTRU ACASĂ. TEMA DE VACANTA

Analiza se bazează pe date colectate în cadrul unui demers de consultare publică inițiat de Ministerul Educației Naționale privind temele pentru acasă ale elevilor. Consultarea a avut ca obiective corectarea unor disfuncționalități semnalate și identificarea unor noi abordări în ceea ce privește rolul acestor sarcini ale elevilor.
Demersul consultativ s-a desfășurat în perioada 7-20 noiembrie 2017 și a presupus colectarea de date de la trei categorii de actori educaționali: elevi, profesori și părinți, implicați în toate ciclurile învățământului preuniversitar: primar, gimnazial și liceal.

 

Opinii privind rolul si importanta temelor pentru acasă

  • Profesorii, elevii și părinții se raportează diferit la temele pentru acasă, atât în ceea ce privește rolul temelor în învățare, cât și în ceea ce privește conținutul și durata acestora. Cadrele didactice susțin cu prioritate efectele pozitive ale acestora, în timp ce elevii și părinții menționează, în ponderi mai mari, riscuri sau chiar efecte negative ale temelor pentru acasă.
  • Profesorii dau teme pentru consolidarea și aprofundarea celor învățate în clasă, în timp ce elevii și părinții își doresc teme diferențiate, creative, care să îi provoace și care să presupună muncă de echipă.
  • Cele mai importante roluri acordate temelor pentru acasă de către cadrele didactice sunt acelea de consolidare a activității derulate la clasă , de aprofundare a celor învățate în clasă. Încurajarea învățării în timpul liber, dezvoltarea abilităților de a căuta, a selecta și a organiza informații relevante și promovarea competențelor de lucru în echipă prin sarcini de grup par a fi însă aspecte mai puțin importante în realizarea temelor pentru acasă, în viziunea profesorilor.
  • Elevii şi părinții investigați consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe și că acesta consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ al temelor pentru acasă face referire la faptul că acestea conduc la neliniște, îngrijorare, stres.
  • Toate categoriile de actori școlari investigați sunt de acord, în mare măsură, că temele ajută la o mai buna înțelegere a ceea ce se predă la şcoală și că rezolvarea acestora reprezintă o condiție pentru a lua note bune.
  • Elevii și părinții sunt de acord că temele sunt adesea prea dificile, raportat la explicațiile primite în clasă şi la contextele de exersare realizate cu sprijinul profesorilor. Aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor. Profesorii se declară mai degrabă în dezacord cu această opinie.
  • Diferențele cele mai ample între răspunsurile cadrelor didactice și cele ale elevilor și părinților se remarcă cu privire la aprecierea măsurii în care temele sunt inovative sau mai degrabă repetitive.

 pl1A1

Timp alocat temelor pentru acasă

  • Perspectiva profesorilor. În acord cu declarațiile profesorilor, elevii primesc teme ce necesită mai mult timp la disciplinele care au un număr mai mare de ore/săptămână în planurile-cadru de învățământ. Mai mult de jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanță.
  • Perspectiva elevilor. O treime dintre elevi lucrează peste 3 ore zilnic pentru rezolvarea temelor scrise, iar jumătate dintre aceştia, de 1-3 ore zilnic. La acest timp se adaugă şi învățarea conținuturilor predate în clasă, care solicită, de asemenea, ponderi semnificative de timp. 60% dintre elevi au declarat că primesc teme obligatorii pentru vacanță. Zilele de sfârșit de săptămână sunt utilizate cu rol semnificativ în pregătirea pentru următoarea săptămână de școală.
  • Perspectiva părinților privind timpul necesar copiilor lor pentru a rezolva temele pentru acasă susțin îndeaproape declarațiile elevilor.

 pl1A2

 

Practici privind temele pentru acasă

  • Un procent semnificativ al profesorilor consideră că temele pe care le dau elevilor pentru acasă vizează în mare măsură utilizarea de către elevi a achizițiilor din clasă. Într-o măsură mult mai mică, temele pentru acasă presupun căutarea de informații noi, din surse diverse.
  • Cei mai mulți dintre elevi spun că în rezolvarea temelor pentru acasă se bazează exclusiv pe informația primită la clasă la ora respectivă și mult mai puțini elevi accesează alte informații,
  • Temele pentru acasă dovedesc un nivel scăzut de individualizare a procesului educațional, de adaptare la nevoile personale și de încurajare a aprofundării în funcție de preferințele personale. In cele mai multe cazuri profesorii oferă rareori teme diferite pentru elevii cu dificultăți în învățare, teme la alegere, dintr-o listă dată, teme suplimentare, neobligatorii.
  • Tipologia temelor pentru acasă este dominată de temele obligatorii, comune pentru toţi elevii, urmate, la mare distanță, de temele diferenţiate.
  • Elevii apreciază în mod special temele care au o componentă de cooperare cu alți elevi. Aplicațiile practice (desene, colaje, machete, etc.) sunt în topul preferințelor la ciclul primar.

 pl1A3

Practici privind valorificarea temelor pentru acasă în predare-învătare-evaluare

  • Atunci când dau teme pentru acasă cei mai mulți dintre profesori oferă explicații privind modul concret în care trebuie realizată tema și doar într-o proporție mică oferă sarcini de lucru alternative, din care elevii pot alege.
  • Potrivit elevilor și profesorilor respondenți, verificarea temei pentru acasă se face preponderent în următoarea oră
  • În activitatea didactică, temele pentru acasă sunt valorificate de aproape trei sferturi dintre profesori pentru a oferi feedback elevilor în legătură cu învățarea și doar într-o măsură mult mai redusă ca formă de feedback pentru îmbunătățirea propriei activități didactice.

 pl1A4

Dificultătile şi provocările elevilor în legătură cu tema pentru acasă

  • Profesorii semnalează faptul că un număr tot mai mare de elevi nu își mai fac temele – deloc ori parțial – sau o fac cu o ritmicitate mai redusă și cu o calitate precară.
  • Multe voci din rândul cadrelor didactice care au răspuns chestionarului îi consideră pe părinții elevilor principalii vinovați pentru că nu valorizează şi nu sprijină, în măsura în care ar fi necesar, aceste activități. Se acuză faptul că cei mai mulți dintre părinți sunt indiferenți, că manifestă o atitudine necooperantă
  • Pe de altă parte, elevii se plâng de dificultatea temelor, de faptul că sunt prea multe şi obositoare, de lipsa timpului necesar.
  • De cele mai multe ori, copiilor, mai ales acelora din clasele primare, le este greu să rezolve temele pentru acasă, pentru că, fie nu le este clară cerința problemei, fie nu au urmărit, nu au înțeles sau nu au reținut informațiile și explicațiile date la școală și atunci nu știu cum să le aplice acasă.
  • În opinia părinților, gradul ridicat de dificultate a sarcinilor de lucru se degajă categoric drept cel mai răspândit motiv. Cele mai dificile teme, în opinia părinților, apar a fi cele din gimnaziu, clasele a V-a și a VI-a, adică după ce se face trecerea, de foarte multe ori abruptă și nu lipsită de consecințe
  • În peste un sfert din totalul răspunsurilor, părinții consultați admit că trimit responsabilitatea sprijinului educațional suplimentar către profesorii meditatori – cu o diferență semnificativă previzibil mai ridicată pentru cei din mediul urban, față de cei de la sat, mult mai lipsiți de astfel de mijloace.
  • Părinții îşi ajută copiii în rezolvarea temelor pentru acasă punând în acțiune diferite mijloace, forme și grade de implicare.

 

  

 

Tema de vacanță

 

Având in vedere prevederile din ordinul ministerului invatamantului in ceea ce priveste temele OMENCS 5893/28.11.2016:

​Art.5. În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial.

​Având in vedere Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata 2014:

​Art. 52
(1) Ministerul Educatiei Nationale, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru:
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;

 Art. 53
(1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
(2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la asigurarea conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept.

​Având in vedere prevederile din Statutul Elevului:

Art. 3

(2) Elevii, ca membri ai comunității școlare, beneficiază de toate drepturile și își exercită toate îndatoririle pe care le au în calitate de cetățeni.

 Art. 7

Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educaţional:

  1. b) dreptul de a beneficia de o educaţie de calitate în unităţile de învăţământ, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de învăţământ, parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin utilizarea, de către cadrele didactice, a celor mai adecvate strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor cheie şi a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite

 

Materialul  este preluat  din sursele: