1. Considerente  teoretice
  2. Exemplu de bună practică  :  Liceul Tehnologic Agricol Beclean,   jud. Bistrița-Năsăud

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A ALFABETIZĂRII MEDIA 2019   An şcolar 2018-2019    Perioada: 18 – 22 martie 2019          Cum utilizăm media în proiectele școlare?

1.         Considerente  teoretice

Lectura și literația ocupă un spațiu generos în cercetările ultimului deceniu în domeniul pedagogiei, al didacticii și nu numai. Lectura nu se referă doar la catharsis, la actul cu implicații spirituale, prin care ființa rațională își dezvoltă orizontul de cunoștințe și experiențe. Lectura se asociază literației și pornește de la acțiunea primă, de a citi și înțelege concomitent sensurile mesajului transmis, de a decripta mesajul, de a-l decodifica rapid și corect. Cu mult mai serioase sunt implicațiile literației, dacă ne gândim că examenele naționale relevă, an de an, capacitățile slabe ale elevilor de a citi și înțelege mesajul textului.
Competențele de literație ale elevilor se dimensionează în funcție de contextul larg al sistemului educațional, dar și de premisele sociale, economice, astfel încât se impune reconfigurarea paradigmei educaționale, de la rădăcini. Formatorii trebuie să conștientizeze necesitatea dezvoltării competențelor de literație pentru a putea combate în mod real analfabetismul funcțional.

În ceea ce privește literația media (principiul traduttore-traditore este evident, iar transferul semantic al sintagmei media literacy are de suferit în limba română: educația media, media literație), se constată aceeași nevoie acută de inițiere și dezvoltare a unor competențe fără de care omul secolului în care trăim nu se poate descurca cu multitudinea și varietatea de mesaje, cu fluxul informațional continuu care definește existența.

Libertatea de exprimare, de accesare corectă a informației, dreptul la proprietate intelectuală, democrația, tehnologia informațiilor, participarea activă la viața comunității – sunt imperative ale omului modern. Sistemul educațional românesc implică aprofundarea acestor problematici, însă viziunea tradițională ar trebui reorganizată și ancorată la dinamica accentuată a tehnologiei și a informației.

Modalitatea de a accesa informația, de a recepta în mod corect mesajul nu se rezumă la literația clasică, ci implică deschiderea spre toate canalele prin care fluxul informațional devine perpetuu. Este necesar ca inclusiv formatorii, adulții (părinți, tutori, profesori, experți, metodiști etc.) să își extindă aria de competențe prin raportarea la media, nu doar în formatul tradițional, ci și în cel modern, pentru a asigura premisele unei educații adecvate pentru generațiile tinere.

Conform recomandării Comisiei Europene nr. 6464/2009, „democrația depinde de participarea activă a cetățenilor la viața comunității din care fac parte, iar educația în domeniul mass-media le poate oferi acestora abilitățile de care au nevoie pentru a înțelege fluxul zilnic de informații diseminate prin intermediul noilor tehnologii de comunicare‟.

Este evidentă nevoia omului contemporan de a învăța cum să se descurce în era informației, cum să selecteze, să înțeleagă și să valorifice informațiile care îi parvin, printr-un act voit, determinat de nevoile individului, ori fără voia acestuia.

Cetățeanul care consumă media în mod adecvat, rațional și asumat este tiparul vizat de nevoile emergente ale lumii în care trăim. Dacă tinerii vor avea abilități de analiză și dacă se vor raporta critic la toate mesajele furnizate de media, atunci vor avea capacități reale de a lua decizii și de a și le asuma, nu vor avea de suferit de pe urma propagandei ori a manipulării.

Un studiu  apărut cu un deceniu în urmă a relevat fapte demne de atenția formatorilor, între care:

·         persoanele cu un nivel educațional superior sunt mai puțin interesate de televiziune; ele preferă, în schimb, radioul, și, mai ales, presa scrisă;

·         pentru tineri, internetul este mai credibil decât televiziunea;

·         reclamele sunt considerate a fi principalul agresor de la televizor;

·         accidentele, politica și infracțiunile sunt considerate a fi excesiv de prezente în programele TV, publicul este neprevenit asupra influenței mass-media, asupra propriilor atitudini și comportamente.

Este un semnal de alarmă cu privire la nevoia de formare a unui consumator critic de media.

Informații preluăm de peste tot, aproape în orice moment de activitate zilnică, voluntar sau involuntar. Texte, reclame, postere, afișe, ziare, televiziune, radio etc. reprezintă tot atâtea medii informaționale cu care venim în contact. Mai mult, trăim în era publicității, a consumerismului, iar omul înmagazinează informații de tot felul, fără a fi neapărat atent la canalul de transmitere, la vocea delegată cu inculcarea unor idei, la unghiul de abordare a temei respective, la manipulare, propagandă etc.

Tipurile de mesaje media diferă sensibil în funcție de canalul de comunicare, de apartenența politică a proprietarului de trust, de substratul și contextul lansării unei știri. Orice postare publică făcută de o persoană poate atrage după sine consecințe serioase, dacă nu respectă legea drepturilor de autor. De asemenea, orice distribuire, preluare a unor piese/mesaje/compilări etc. se supune acelorași reglementări, în situația în care nu se respectă dreptul de autor. Câți dintre elevi verifică credibilitatea sursei și câți respectă/cunosc drepturile de autor?

În noiembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție din București a stabilit că Facebook este un spațiu public. Prin urmare, orice postare/remarcă poate conduce, în funcție de conținut, la un proces civil. În concordanță cu Codul Civil, articolul 72, Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia. De aceea, orice conținut postat în spațiul online, dacă aduce atingere demnității, reputației, imaginii sau vieții private a unei persoane se supune rigorilor legii.

În mod asemănător, distribuirea unor fotografii fără acordul persoanei respective, surprinse în acel conținut, poate conduce la procese și la daune serioase. Fotografierea unei persoane aflate în mediu privat, fără acordul acesteia, reprezintă un delict, indiferent dacă această acțiune este urmată sau nu de publicare.

Cele câteva aspecte amintite relevă nevoia implementării unor demersuri constante de educație media.

Pentru lumea digitală și profesorii trebuie să dobândească noi competențe, pentru a răspunde nevoilor particulare de învățare ale elevilor. Există câteva acțiuni transformatoare, menite să evidențieze necesitatea unei reconfigurări a educației, a unor practici noi educaționale (Erasmus+, Orizont 2020, Resurse Educaționale Deschise – OER).

Conectivitatea, cooperarea, inovarea – nu sunt simple deziderate, ci conturează sfera educațională, din nevoia de a reduce decalajul digital dintre viziunea tradițională asupra școlii și modul în care trăiesc elevii în afara orelor de curs.

În acest sens, un exemplu demn de atenție îl oferă Centrul pentru Jurnalism Independent (www.cji.ro) care face eforturi susținute de formare a cadrelor didactice în spiritul educației media, prin programe cu finanțare externă (Predau educație media- Laboratorul de educație și cultură media, 2017-2018, Educație pentru cetățenie Smart, 2018).

Profesorii pot insera (infuza) educația media în curriculumul urmărit la o serie de discipline mai ales din ariile limbă și comunicare, socio-umane, cu atât mai mult cu cât noile tehnologii prezintă avantaje semnificative: formabilii pot căuta singuri informații care să completeze suportul oferit de profesor, pot colabora deschis cu alți cursanți, pot crea și partaja conținuturi. Tinerii accesează independent tehnologia, pentru un număr de ore pe zi apreciabil.

Tehnologiile noi nu ar trebui văzute doar ca unelte în procesul educativ, ci ar trebui să constituie un permanent eșafodaj reflexiv, interogativ, deoarece ele creează și distribuie conținuturi, influențează acțiunile noastre, ale tuturor.

Așa cum alfabetizarea implică actul cititului și al scrisului în mod conștient, educația media și educația digitală se asociază gândirii critice și producției creative, deci constituie un obiectiv pentru toate acțiunile adulților care se află în ipostaza de formatori. Cu atât mai mult, școala ar trebui să insereze competențele media care vin să completeze, nu să îngreuneze procesul didactic. Multe dintre cadrele didactice dezvoltă aceste competențe în rândul formabililor, chiar dacă nu în mod consecvent, asumat, dat fiind faptul că utilizarea noilor tehnologii, trimiterile la evenimente, fapte reale, la diverse evenimente sociale, folosirea pentru ilustrare a unor imagini, texte, opinii – toate semnifică apelul, implicit, consumul de media.

2.         Exemplu de bună practică  :  Liceul Tehnologic Agricol Beclean   jud. Bistrița-Năsăud

Cum utilizăm media în proiectele școlare? - SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A ALFABETIZĂRII MEDIA 2019   An şcolar 2018-2019    Perioada: 18 – 22 martie 2019

ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE PROPUSE PENTRU

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A ALFABETIZĂRII MEDIA 2019

An şcolar 2018-2019

Perioada: 18 – 22 martie 2019

 Nr. înregistrare:

prof mai2019 01

Motto:

„Ce oameni excepționali trec pe lângă noi, anonimi, și noi admirăm prostește atâția neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa și opinia publică.’’

Mircea Eliade





Cum utilizăm media în proiectele școlare?

proform mai2019 02                        

Liceul Tehnologic Agricol Beclean

jud. Bistrița-Năsăud
ARGUMENT:

Diversitatea mijloacelor de comunicare în masă din ziua de astăzi ne permite un acces la informație mai mare ca oricând în istorie. În plus, modul în care folosim aceste mijloace se schimbă: în loc să fie spectatori pasivi și receptori de informație, oamenii au devenit creatori de conținut și interacționează cu informația în diverse moduri. Noile tehnologii (animaţiile digitale, jocurile tot mai intuitive, realitatea augmentată, inteligența artificială, proiectoarele holografice, etc) au creat limbaje noi de comunicare şi un univers aparte.

Aceste oportunități vin însă și cu provocări, fapt ce oferă competențelor din domeniul mass-media o importanță mai mare ca oricând. În plus, mijloacele digitale de comunicare în masă ne determină să nu punem accentul doar pe abilitățile tehnice, ci și pe aspectele economice, legale, etice și sociale mai largi ale utilizării tehnologiilor digitale. Globalizarea este un aspect care nu poate fi neglijat în societatea de astăzi, care tinde să evolueze într-un unic sistem social. În acest sens, educaţia globală urmăreşte să definească procesele, beneficiile, dar şi riscurile globalizării incluzându-se și comunicarea de tip mass-media.

Competențele media: Înseamnă să întelegi cum funcționează media și să fii capabil să înțelegi rolul acesteia în viața de zi cu zi, să știi cum să cauți, cum să selectezi informațiile din mass-media, să știi cum sunt produse mesajele (text, imagine,video), să fii în măsură să concepi astfel de materiale media în diferite scopuri (de informare, de socializare, în scop civic sau de divertisment).

SCOPUL: utilizarea mediei în proiectele școlare.

OBIECTIVE:                                                                                                                            

Săptămâna Europeană a Alfabetizării Media încurajează elevii și cadrele didactice, dar și diverse grupuri de tineri să exploreze activități educaționale pentru diferite scopuri. Scopul inițiativei Comisiei Europene este de a promova alfabetizarea media și de a combate dezinformarea. Este o ocazie pentru a aborda probleme legate de diversitate și inegalitate la nivel local cât și la nivel global, cu o înțelegere a problemelor de bază ale mass-mediei și responsabilitățile aferente:

- înțelegerea conceptului de media; 

- înțelegerea conceptului de comunicare online/offline;                 

- abilități de analiză, evaluare și de sintetizare;                   

- responsabilitatea pentru propriile noastre acțiuni.

Elevii au fost informați cu precădere despre efectele negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale: anxietatea, interiorizarea, stilul de viață sedentar și nesănătos, izolarea, neglijarea nevoilor personale etc.

De asemenea, au fost prezentate și efectele pozitive ale rețelelor sociale: lărgirea cercului de cunoştinţe, transmiterea rapidă a informațiilor, utilizarea în comun a unor resurse, colaborarea în cadrul unor grupuri de lucru etc.                                                               

Perioada: 18 – 22 martie 2019                                                                                             

Grupul ţintă: Elevii clasei a IX-a B ai Liceului Tehnologic Agricol Beclean

Echipa de proiect: Director prof. Magdea Mircea-Florin                                                                                                            prof. Luca Anca

                                 Consilier educativ prof. Sângeorzan Gabriela  

                                 Cadrele didactice de la Liceul Tehnologic Agricol Beclean                             

Monitorizarea si evaluarea activităţilor:

- se va realiza prin produsele acesteia;

-realizarea unor seturi de fotografii de la activităţile desfăşurate de către profesorii responsabili;
       În perioada 18-22 martie 2019 se desfășoară Săptămâna Alfabetizării Media, iar la Liceul Tehnologic Agricol Beclean au loc următoarele activități extrașcolare
:

Nr.

crt.

Denumire activitate

Forme de organizare

Termen

Responsabil

 

 Săptămâna Europeană a Alfabetizării Media

Prezentarea proiectului Săptămâna Europeană a Alfabetizării Media;

Anunțarea temelor și obiectivelor, precum și a activităților planificate;

Scurt istoric al proiectului Săptămâna Europeană a Alfabetizării Media.

18  martie 2019

Consilier educativ- Sângeorzan Gabriela

  1.  

Cum utilizăm media în proiectele școlare?

Concepte generale

Aprecierea locului mijloacelor media modern în educație.

Evaluarea stilului de lucru școlar prin intermediul mijloacelor multimedia - chestionar

22 martie 2019

Prof. Luca Anca

Bibliografie:

  1. google
  2. Școala de valori-Ghidul profesorului. Educație media
  3. www.scoaladevalori.ro

Director,                                                     Consilier educativ,           Responsabil proiect,        

prof. Magdea Mircea Florin           prof. Sângeorzan Gabriela               prof. Luca Anca

            ­­­­Mijloacele multimedia în activitatea elevului, chestionar

1.Vârsta dvs:................

2. Sex: M / F

3. Clasa:.......

4. Profilul:..............

5. Aveți calculator desktop personal conectat la Internet? Da/Nu

6. Aveți un laptop personal conectat la Internet? Da /Nu

7. Aveți un telefon personal conectat la Internet? Da/Nu

8. Care afirmație vă descrie cel mai bine:

Utilizez calculatorul o dată pe săptămână⃝

Utilizez calculatorul o dată pe zi  ⃝           

Utilizez calculatorul de mai multe ori pe zi ⃝

9. Cum v-aţi descrie competenţa in utilizarea calculatorului?

Începător ⃝  Intermediar ⃝   Avansat ⃝

10. Cum v-ați descrie competenţa in utilizarea MS Office (Word, Excel, PowerPoint)?

 Începător ⃝  Intermediar  ⃝  Avansat  ⃝

11. Aveți telefon mobil de tip smartphone?Da ⃝  Nu  ⃝

12. Aveți o tabletă personală? Dacă da, de ce tip?

Nu ⃝  iPad ⃝  Samsung ⃝  Asus ⃝ Lenovo ⃝ Allview ⃝ Google Pixel ⃝ Sony ⃝ Surface ⃝ altceva:...........................

13.Utilizaţi Internetul si World Wide Web pentru:

a) e-mail: niciodată/nu am ⃝  uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝  zilnic⃝

b) navigare si căutare Web: niciodată/nu am ⃝ uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝ zilnic ⃝

c) chat /messenger: niciodată/nu am ⃝ uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝ zilnic ⃝

d) forum / bloguri: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

e) presă / ziare online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

f) educaţie / training: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

g) jocuri online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

h) filme online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

întocmit,

prof. Luca Anca

Interpretare chestionare media, clasaa IX-a B, martie 2019, 10 fete și 10 băieți

1.

Vârsta

Fete

Băieți

14 ani

-

2

15 ani

9

2

16 ani

-

6

17 ani

1

-

2. 10 fete și 10 băieți

3. a IX -a B

4. Profilul: Resurse naturale și protecția mediului

5. Aveți calculator desktop personal conectat la Internet? Da/Nu

Fete

Băieți

Da

9

9

Nu

1

1

6.Aveți un laptop personal conectat la Internet? Da /Nu

Fete

Băieți

Da

7

7

Nu

3

3

7. Aveți un telefon personal conectat la Internet? Da/Nu

Fete

Băieți

Da

10

9

Nu

-

1

8.Care afirmație vă descrie cel mai bine:

Utilizez calculatorul o dată pe săptămână ⃝

Utilizez calculatorul o dată pe zi  ⃝           

Utilizez calculatorul de mai multe ori pe zi ⃝

Fete

Băieți

Utilizez calculatorul o dată pe săptămână ⃝

4

3

Utilizez calculatorul o dată pe zi  ⃝           

3

2

Utilizez calculatorul de mai multe ori pe zi ⃝

3

5

9.Cum v-aţi descrie competenţa in utilizarea calculatorului?

Începător ⃝  Intermediar ⃝   Avansat ⃝

Fete

Băieți

Începător ⃝

2

1

 Intermediar ⃝  

3

3

Avansat ⃝

5

6

10. Cum v-ați descrie competenţa in utilizarea MS Office (Word, Excel, PowerPoint)?

 Începător ⃝  Intermediar  ⃝  Avansat  ⃝

Fete

Băieți

Începător ⃝

5

3

 Intermediar ⃝  

5

3

Avansat ⃝

-

4

11. Aveți telefon mobil de tip smartphone? Da ⃝  Nu  ⃝

Fete

Băieți

Da

9

8

Nu

1

2

12. Aveți o tabletă personală? Dacă da, de ce tip?

Nu ⃝  iPad ⃝  Samsung ⃝  Asus ⃝ Lenovo ⃝ Allview ⃝ Google Pixel ⃝

Sony ⃝ Surface ⃝ altceva:...........................

Fete

Băieți

Da

4 (1 Asus, 2 Allview, 1 Vonino)

5

Nu

6

5

13.Utilizaţi Internetul si World Wide Web pentru:

a)e-mail: niciodată/nu am ⃝  uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝  zilnic  ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

3

4

uneori ⃝

4

5

lunar ⃝

2

-

săptămânal ⃝ 

1

1

zilnic  ⃝

-

-

b)navigare si căutare Web: niciodată/nu am ⃝ uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝ zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

4

5

uneori ⃝

1

1

lunar ⃝

1

-

săptămânal ⃝ 

4

4

zilnic  ⃝

-

-

c)chat /messenger: niciodată/nu am ⃝ uneori ⃝ lunar ⃝ săptămânal ⃝zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

1

3

uneori ⃝

-

-

lunar ⃝

-

-

săptămânal ⃝ 

-

3

zilnic  ⃝

9

4

d) forum / bloguri: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

10

5

uneori ⃝

-

2

lunar ⃝

-

2

săptămânal ⃝ 

-

-

zilnic  ⃝

-

1

e) presă / ziare online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

10

6

uneori ⃝

-

4

lunar ⃝

-

-

săptămânal ⃝ 

-

-

zilnic  ⃝

-

-

f) educaţie / training:

niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

8

5

uneori ⃝

1

4

lunar ⃝

1

-

săptămânal ⃝ 

-

1

zilnic  ⃝

-

-

g) jocuri online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

6

2

uneori ⃝

4

1

lunar ⃝

-

-

săptămânal ⃝ 

-

-

zilnic  ⃝

-

7

h) filme online: niciodată/nu am⃝ uneori⃝ lunar⃝ săptămânal⃝ zilnic ⃝

Fete

Băieți

niciodată/nu am ⃝ 

1

4

uneori ⃝

2

3

lunar ⃝

2

2

săptămânal ⃝ 

2

1

zilnic  ⃝

3

-

Concluzii:

Fetele preferă filmele, băieții jocurile, dar pe primul loc, pentru ambele genuri, se află comunicarea/socializarea (prin intermediul rețelelor existente). Informarea cu scop educațional nu este o prioritate, când vine vorba de internet/aplicații IT.

Elevii dispun de tehnologie, petrec mult timp cu aceste dispozitive, însă, în afară de socializare, ei nu sunt preocupați de dezvoltarea abilităților IT necesare în dezvoltarea lor profesională/educațională.

Din timpul activității noastre:


proform mai2019 03 proform mai2019 04 proform mai2019 05

                                 

Bibliografie

  1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009. Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009. (Online: www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf )
  2. http://www.1educat.ro/resurse/software_educational/tehnologii_in_educatie.pdf
  3. http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie
  4. 6. Cerghit I. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii. Bucureşti: Aramis, 2002.

 

  1.  Pintilie M. Metode moderne de invățare-evaluare. Cluj-Napoca: Euorodidact, 2002.

 

      6. Olimpius Istrate  , Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educatie, ISE