- Sunteți aici:
-
Acasă
- Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bază de date online cu bune practici pentru educație incluzivă de calitate
Bune practici privind formarea profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate pentru proiectul ProFORM
Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Îmbunătăţirea cunoaşterii şi învăţării prin
dezvoltarea comunităţilor de practică
Termenul „comunitate de practici” este relativ recent, chiar dacă fenomenul la care face referire este vechi. Conceptul s-a dovedit a oferi o perspectivă utilă asupra cunoașterii și învățării. Un număr tot mai mare de persoane și organizații din diverse sectoare se concentrează acum pe comunitățile de practici ca o cheie pentru îmbunătățirea performanței lor [1, 2].
Această scurtă introducere generală examinează ce sunt comunitățile de practici și de ce cercetătorii și practicienii în atât de multe contexte diferite le consideră utile ca abordare a cunoașterii și învățării [1].
Citește mai mult: Îmbunătăţirea cunoaşterii şi învăţării prin dezvoltarea comunităţilor de practică
Antet
Aprobat în C.P. din data de___________________
PLAN DE MĂSURI ( Model )
pentru combaterea absenteismului şi abandonului şcolar în anul şcolar 2019-2020
Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, o formă de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă).
Absenteismul poate fi o formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme).
Poate semnala şi reducerea ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului de elevi.
Rezumat
Bunele practici referitoare la educaţia incluzivă de calitate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la asigurarea şi creşterea calităţii acesteia.
Citește mai mult: Proiectul „Şi copiii cu autism merg la şcoală”
Cele patru necesități și capacități umane 1
A face mai multe, mai repede nu e un
substitut pentru a face ce trebuie[1]
Introducere
Transformările sociale și tehnologice au dus la necesitatea adaptării educației, atăt a celei formale cât și a celei informale la noile condiții. Școala trebuie să formeze nu numai o cultură de bază în domeniile esențiale ale științei, ci și caractere. La acestea se adugă și capacitatea de discernere, să-și poată stabili o agendă care să nu fie bazată doar pe urgență, ci și pe necesități și priorități.
Pentru a putea realiza acest lucru este necesar în primul rând să cunoscă astfel de metode cadrele didactice. Am prezentat în bunele practici anterioare paradigma urgenței. Propunerea din cadrul acestei bune practici se referă la cerințele de bază precum a trăi, a iubi, a învăța, a lăsa moștenire considerate a fi patru necesități și capacități umane.
Sesiune online pentru dezvoltarea personală și profesională a resurselor umane din școlile țintă pentru proiectul ProFORM
Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Învățarea bazată pe probleme
Învățarea bazată pe probleme (PBL) este o metodă de predare în care problemele complexe din lumea reală sunt utilizate ca mijloc de promovare a învățării elevilor de concepte și principii, spre deosebire de prezentarea directă a faptelor și conceptelor [1]. Problema trebuie să motiveze elevii să caute o înțelegere mai profundă a conceptelor. Problema ar trebui să solicite elevilor să ia decizii motivate și să le susțină. De asemenea, problema ar trebui să includă obiectivele conținutului în așa fel încât să-l conecteze la lecții/ cunoștințe anterioare. Dacă este folosită pentru un proiect de grup, problema are nevoie de un nivel de complexitate pentru a se asigura că elevii lucrează împreună pentru a o rezolva. Dacă este folosită pentru un proiect derulat de-a lungul mai multor etape, etapele inițiale ale problemei ar trebui să fie clare și să implice atragerea elevilor spre problemă.