Bune practici privind formarea profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate pentru proiectul ProFORM

Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

 Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

      Beneficiar  /        Partener 1/        Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

 Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

 Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

 Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

 Categorie expert: Expert termen lung

Învăţarea folosind dispozitive mobile

1.       Introducere

 Învăţarea folosind dispozitive mobile, denumită şi mlearning, este o formă de învăţare la distanţă, parte a elearning (fig 1). M-learning este termenul folosit pentru acea metodă didactică, care se bazează pe cele mai noi tehnologii în comunicaţii şi sisteme de procesare a informaţiei, care facilitează desfăşurarea procesului de învăţare, timpul şi spaţiul nemaifiind o problemă în realizarea legăturii dintre actorii procesului educaţional (ref [4]). M-learning se concentrează pe mobilitatea elevului, interacţiunea cu tehnologiile mobile şi pe procesul de învăţare.

Figura 1. Forme de învăţământ (ref [4])

Citește mai mult: Învăţarea folosind dispozitive mobile

Cele patru necesități și capacități umane 2

Interdependența reprezintă o valoare

mai mare decât independența[1]

Introducere

Cele patru necesității, așa cum sunt ele definite în cartea lui Stehen R Covey Managementul timpului sau Cum ne stabilim prioritățile , ne definesc pe noi în raport cu noi înșine și cu ceilalți. Acestea sunt: a trăi, a iubi, a învăța și a lăsa moștenire. Cu toții cunoaștem piramida nevoilor definită de A. Maslow. Abordarea lui Covey integrează tot ceea ce știm referitor la acestea, dându-le un alt fel de sens. Chiar Maslow, unul din părinții psihologiei moderne, în ultimii ani de viață și-a revizuit teoria, considerând că ”evoluția permanentă a sinelui”, pusă în vârful piramidei sale, de fapt transcende toate celelalte necesități și chiar le condiționează.

Citește mai mult: Managementul timpului 6

     Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.

     Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum spre”. Metodele de învăţământ pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.( M.Ionescu, V.Chiş, p.126)

Elevii prezintă particularităţi psihoindividuale, astfel încât se impune utilizarea unei game cât mai ample de metode de predare care să le valorifice potenţialul. Semnificaţia metodelor depinde, în cea mai mare măsură, de utilizator şi de contextul în care este folosită.

Citește mai mult: METODELE MODERNE vs. METODELE TRADIŢIONALE ÎN ACTIVITATEA LA CATEDRA

Rezumat

Bunele practici referitoare la educaţia incluzivă de calitate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la asigurarea şi creşterea calităţii acesteia.

Citește mai mult: Proiectul „Viitor la cuptor”