Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182
Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”
Beneficiar / Partener 1/ Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore
Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională
Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM
Categorie expert: Expert termen lung
Științele naturii în stimularea gândirii bazate pe experimente
Alături de celelalt discipline de învăţământ, chimia şi fizica se înscriu printre disciplinele fundamentale care contribuie major la pregătirea general a elevilor [1]. Substanţele chimice se află pretutindeni: în stele şi planete, în spaţiile intergalactice, în galaxii şi meta galaxii, în toate organismele vii şi în hrana noastră zilnică. Fenomenele explicate prin prisma fizicii le întâlnim la tot pasul: de la balansoar la roabă, de la plutirea unei mingi la cea a vapoarelor, de la ploaie la zăpadă.
Metoda învățării prin cercetare / investigare creează o serie de situații neconfortabile pentru profesori:
· Când se aplică metoda învățării prin cercetare / investigare, apar probleme de gestionare a sălii de clasă, dificultăţi în respectarea cerinţelor curriculum-ului, de asemenea probleme în procurarea materialelor şi echipamentelor, eventuale pericolele care ar putea influența realizarea unor experimente cu eleviişi incertitudini cuprivire la eficienţa metodei.
· Există o confuzie legitimă în ce priveşte sensul investigaţiei în sala de clasă. Există îngrijorarea cu privire la înțelegerea disciplinei de studiu, cu privire la pregătirea în mod corespunzător a copiilor pentru următorul nivel de educaţie.
Un ghid util profesorilor în aplicarea metodelor bazate pe experiment, cercetare, investigare esate [2]. Materialul atenționează actorii implicați în procesul instructiv bazat pe experimente asupra pasilor de urmat.
Primul pas în investigaţie este descrierea metodelor şi atehnicilor folosite de către oamenii de știință. Următorul pas presupune ca investigaţia să fie privită ca un set de abilităţi, competențe cognitive pe care elevii pot să le dezvolte. Ultimul pas ar fi un sistem de strategii de predare care pot facilita învăţarea prin cercetare, dezvoltarea abilităţilor de investigaţie şi înţelegerea conceptelor şi a principiilor ştiinţifice.
1. Experimentul ştiinţific presupune că: există o problemă de cercetat. Ipotezele descriu soluţiile aşteptate ale problemei. Aceste soluţii așteptate sunt în legătură cu un model mental privind desfăşurarea fenomenului în sine. Pe baza ipotezelor se formează predicţii referitoare la cazuri concrete/ context în care se va efectua/realiza experimental ştiinţific.
Conform literaturii de specialitate, experimentul ştiinţific urmăreşte în esenţă respingerea unor ipoteze formulate anterior, prin observaţii anterioare, simulări pe calculator, modelări anterioare în anumite condiţii experimentale alese obiectiv. Dacă în niciunul din experimentele ştiinţifice efectuate în aceste noi condiţii experimentale, ipoteza nu se respinge, atunci ipoteza estea dmisă provizoriu.
2. Observaţia experimentală este o metodă utilizată pentru colectare de date.
3. Experimentul didactic urmăreşte schema demersului experimental ştiinţific, dar el se opreşte în momentul în care predicţia este acceptată ca fiind corectă, deoarece ipoteza, aparatura şi modul de lucru conduc direct la concluzia corectă aşteptată, scopul experimentului didactic fiind însuşirea de noi cunoştinţe în urma experimentului.
Învăţarea bazată pe cercetare/investigare oferă o mulţime de beneficii, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.Un număr din ce în ce mai mare de cercetări susţin utilizarea învăţării prin investigare în şcoli cu scopul de a implica elevii, a reduce absenteismul, a stimula dezvoltarea capacităţilor de învăţare prin cooperare şi a creşte performanţele şcolare. Pentru elevi, avantajele învăţării bazate pe cercetare /investigare înseamnă:
· Creşterea prezenţei la ore, creşterea gradului de încredere în sineşi îmbunătăţirea atitudinii faţă de învăţare
· Beneficii de natură şcolară la fel de mari sau mai mari decât cele generate de alte modele, elevii implicaţi în proiecte asumându-şi o responsabilitate mai mare pentru propriul proces de învăţare decât în cazul activităţilor bazate pe modele tradiţionale.
· Posibilităţi de dezvoltare a unor abilităţi complexe, precum capacităţi cognitive de nivel superior, rezolvarea problemelor, colaborarea şi comunicarea
· Acces la o gamă mai largă de oportunităţi de învăţare în sala de clasă, oferind o strategie de implicare a elevilor din medii culturale diverse.
· Pentru mulţi elevi, acest stil de învăţare este unul foarte atractiv deoarece derivă din autenticitatea experienţelor. Elevii îşi asumă rolul şicomportamentul celor care lucrează într-un anumit domeniu.
Bibliografie
1. Ignătescu V., Experimentul și strategiile centrate pe elev în predarea științelor