Fiecare poveste despre o fetiţă însărcinată sau care a născut confirmă faptul că România are o problemă nerezolvată care a luat proporţii. Suntem lideri în Europa în acest top ruşinos nu doar pentru că avem o sumedenie de cazuri, ci pentru că autorităţile nu sunt în stare să acţioneze preventiv şi să conceapă o strategie eficientă pentru a evita înmulţirea acestor cazuri.

România nu este singura ţară de pe glob care se confruntă cu creşterea numărului de fete care rămân însărcinate înainte de majorat. Însă alte ţări au deja vechime în aplicarea unor programe naţioanale prin care tinerii au acces la educaţia sexuală. Noi continuăm să ne minunăm că avem fetiţe care nasc la 11 ani, iar viaţa merge mai departe. Mâine va fi la fel: un alt copil va doborî recordul şi va naşte la o vârstă mai fragedă.

2012 a început cu o "epidemie" de fetiţe care nasc. Cazurile mediatizate recent de presa din România oferă impresia unui tablou suprarealist într-o ţară membră a Uniunii Europene.

 

Câteva exemple:

Fetiţă dusă cu elicopterul SMURD ca să nască
Pe 28 decembrie, o fetiţă în vârstă de 13 ani a născut la Iaşi, prin cezariană, un băieţel sănătos, de 3.200 de grame, care a primit nota 9 la naştere. Naşterea a decurs fără complicaţii, însă mama a rămas sub observaţie pentru că suferă de o afecţiunie cardio-pulmonară, dar şi de anemie.
Tatăl copilului e un vecin al familiei minorei, în vârstă de 62 de ani! Acesta a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor. 
Minora a acceptat să întreţină relaţii sexuale cu bătrânul în schimbul unor sume de bani cuprinse între 10 şi 50 de lei sau a unor cadouri. Poliţia a fost sesizată de mama fetiţei încă din luna august.

Un nou record: gravidă la 11 ani

Cazul minorei de 11 ani însărcinată în 6 luni e arhicunoscut. Un tânăr de 21 de ani a lăsat gravidă o fetiţă de 11 ani din comuna constănţeană Săcele, iar minora e însărcinată acum în luna a şasea. Potrivit cotidianului "Evenimentul zilei", Mihai Vasilescu a fost audiat timp de cinci ore de poliţiştii din Constanţa. Chiar dacă, atât Vasilescu, cât şi fetiţa, au recunoscut că au avut relaţii intime timp de mai multe luni, autorităţile au ajuns la concluzia că vârsta fragedă a minorei a împiedicat-o să conştientizeze implicaţiile începerii vieţii sexuale. Tânărul spune că o iubeşte şi că vrea să se însoare cu fetiţa. El a susţinut că vrea să-şi întemeieze o familie şi să-şi crească copilul.

După ce rudele fetei au depus la Poliţie o plângere pe numele lui Vasilescu, acesta a fost audiat. Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a tânărului de 21 de ani, pentru comiterea infracţiunii de viol.
Iniţial, tânărul le-a spus poliţiştilor că mama fetei ştia de natura relaţiei dintre el şi copilă, însă, odată ajuns în faţa procurorilor, nu şi-a mai susţinut declaraţia. Astfel, mama minorei nu a mai fost anchetată.

Direcţia pentru Protecţia Copilului Constanţa a asigurat consiliere atât pentru minora însărcinată în şase luni, cât şi pentru mama acesteia. Ancheta socială a fost extinsă la şcoala la care învaţă fata, la vecinii şi rudele familiei, precum şi la Primăria din Săcele. Fetiţa a fost dusă la Spitalul Judeţean Constanţa pentru a fi consultată de un medic specialist. Întrucât a ascuns sarcina, ea nu a avut parte de îngrijire prenatală, iar vârsta fragedă o predispune la o sarcină cu riscuri foarte mari.
Protecţia Copilului va lua o decizie în privinţa fetei odată cu finalizarea anchetei. Întrucât sarcina este avansată, posibilitatea unui avort este exclusă.

În cazul în care familia va dori să nu dea copilul spre adopţie şi să-l păstreze, bebeluşul va fi adoptat de mama fetiţei de 11 ani.

Sex contra verighetă, la 12 ani

Un tânăr de 22 de ani din localitatea ieşeană Tomeşti a fost trimis în judecată, la 10 ianuarie, pentru că a întreţinut relaţii sexuale cu o elevă de 13 ani. Răzvan Bârlădeanu i-ar fi promis minorei că se va căsători cu ea când aceasta va împlini 16 ani.
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, relaţia dintre Răzvan Bârlădeanu şi eleva de 13 ani de la Colegiul "Octav Bancilă" a început în vara anului 2009. Cu toate că părinţii nu au fost de acord cu legătura lor, minora a rămas de mai multe ori în locuinţa tânărului. Fata, elevă la liceul Octav Băncilă din Iaşi, a început să lipsească de la şcoală şi de acasă, "furată" de vraja iubirii tânărului de 23 de ani din localitatea Tomeşti.

Conform rechizitoriului, în februarie 2010 cei doi au întreţinut relaţii sexuale, iar părinţii fetei au depus plângere împotriva tânărului, pentru comiterea infracţiunii de viol. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi l-au scos pe tânăr de sub urmărire penală pentru comiterea infracţiunii de viol şi au trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătorie, pentru continuarea cercetărilor pentru act sexual cu un minor.

Bârlădeanu le-a spus anchetatorilor că ştia ce vârstă are fata, dar era îndrăgostit de ea. În plus, el a susţinut că fata dorea să stea cu el pentru că nu se înţelegea cu părinţii şi că erau hotărâţi să se căsătorească atunci când ea împlinea 16 ani. 
La începutul acestei luni, tânărul a fost trimis în judecată pentru act sexual cu minori, iar primul termen al procesului va avea loc pe 17 februarie.

"Epidemie" de mămici la Craiova
Pe 7 decembrie anul trecut, poliţiştii din Tăşnad, judeţul Satu Mare, au fost sesizaţi prin Serviciul Apeluri de Urgenţă 112 despre solicitarea unei ambulanţe în cazul unei minore însărcinate, în vârstă de 15 ani, care acuza dureri abdominale.

Fata era gravidă în luna a patra şi a fost transportată la Spitalul Judeţean Satu Mare.
Poliţişţii au stabilit că minora locuia în concubinaj de aproximativ un an cu un tânăr 22 de ani, din aceeaşi localitate, cu care a întreţinut relaţii sexuale înainte de împlinirea vârstei de 15 ani. Tânărul e cercetat pentru infracţiunea de act sexual cu un minor.

Medicii craioveni spun că primesc destul de des fete însărcinate, care aduc pe lume copii înainte de a împlini 18 ani. Potrivit presei locale, un singur doctor ajunge să îngrijească, într-o singură lună, chiar şi câte patru minore însărcinate! La Spitalul Municipal Filantropia şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova, cazurile de minore-mămici au devenit o obişnuinţă.

Trei minore au născut în Craiova în primele patru zile din 2012. În prima zi a acestui an, două fete, de 14 şi 16 ani, au născut la Craiova. Tăticii au aceeaşi vârstă ca partenerele lor şi cel puţin unul dintre părinţi aflaţi la muncă în străinătate.

Surorile care vor fi mămici şi mătuşi

Un nou caz scandalos a fost semnalat recent în judeţul Constanţa. Două surori minore, de 13 şi 15 ani din localitatea Valul lui Traian sunt însărcinate în 7 luni. Potrivit poliţiştilor, cele două fete au spus că sunt căsătorite de mici cu doi băieţi de etnie romă. Direcţia pentru Protecţia Copilului a declanşat două anchete sociale.
Constanţa, Iaşi şi Craiova sunt judeţele cu cele mai multe cazuri de minore care au rămas însărcinate.

În majoritatea lor covârşitoare, minorele provin din medii sociale cu probleme şi din familii dezinteresate de educaţia copiilor.

Numărul mamelor minore din Constanţa creşte de la an la an. Dacă în urmă cu doi ani 18 copile au născut, anul trecut s-au înregistrat 48 de astfel de cazuri, relevă cotidianul "Adevărul". Anul 2012 a început în aceeaşi notă. Pe 3 ianuarie, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa o minoră de 16 ani a adus pe lume un copil. Majoritatea mamelor minore sunt de etnie romă. 

"Explozie" de mame minore

În România se înregistrează 8.500 de mame minore anual şi peste 40.000 de copii abandonaţi. "Cele 8.500 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situaţia în care din 1.000 de femei care nasc 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort iar dacă naşterea are loc există riscul major ca acest copil să fie abandonat, iar tînăra mamă va avea dificultăţi de integrare socială şi abandon social. Peste 40.000 de copii sunt abandonaţi în România la care se adaugă alţi 300.000 lăsaţi în grija rudelor ”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru.

Potrivit studiilor UNICEF din 2009, la nivel mondial România se situează la egalitate cu state precum Turcia, Chile, Insulele Mauritius şi Filipine.
Mamele minore, împreună cu bebeluşii, au două şanse: una este să ajungă intr-un centru de plasament. În al doilea caz, dacă părinţii mamei minore depun o cerere şi declară că vor avea grijă atât de mama minoră, cât şi de noul-născut, şi se constată că nu sunt alte pericole, atunci mama şi copilul pot rămâne în familie.
În astfel de cazuri, când o minoră dă naştere unui copil, atât părinţii mamei, cât şi mama minoră au parte de consiliere. Potrivit specialiştilor, aproximativ 80% din mamele minore care ajung într-un centru maternal se reîntorc în familie. 
Fetele care nu se reintegrează în familie au de înfruntat nenumărate obstacole sociale: prejudecăţi, lipsa banilor, lipsa şansei de a învăţa şi de a munci. Iar bebeluşul devine victimă colaterală. "Le este foarte greu. În primul rînd, în România nu te angajează nimeni, dacă ai 16 ani şi copil mic. Pe de o parte, prejudecată, pe de alta... n-ai nici o calificare. În România poţi munci de la 15 ani doar cu acceptul părintelui. Însă în cazul multora dintre ele, relaţia cu familia se întrerupe. Poţi să duci copilul la o creşă săptămânală, dar asta costă şi, oricum, creşa îţi primeşte copilul numai de la 8 luni, iar Protecţia Copilului te poate ajuta cu plata creşei, de la 3 până la 6 luni. Ce faci însă după acest timp?", explică Iuliana Oltean, director executiv ACSIS (Asociaţia pentru o Comunitate Solidară şi Intervenţie Socială) într-un articol publicat de "Dilema Veche". 

O sarcină la o vârstă fragedă are impact devastator asupra adolescentei care devine mamă. Copila iese din cercul ei de prieteni din perioada copilăriei şi se trezeşte peste noapte mamă. „Este foarte dificil să-şi asume rolul de mamă. Nu are echilibrul afectiv pentru acest lucru. Aceste copile nu sunt pregătite să se simtă femei“, explică psihologul.
În lipsa unei consilieri de specialitate, riscul abandonării copilului de către mamă creşte, la fel şi cel al abandonului şcolar. „Fetei îi este ruşine de ceea ce i s-a întâmplat şi îi va fi foarte greu. Va abandona prietenii şi prietenii o vor abandona pe ea“, arată psihologul.

Familia, un filtru care nu funcţionează. Când o fetiţă devine mamă, ceva nu funcţionează în casa în care a crescut şi în care ar trebui să fie ocrotită. Părinţii sunt neatenţi, ocupaţi, stresaţi, nepăsători, nu discută deschis cu copilul, nu-i asigură un mediu normal în care acesta să crească. Finalmente, ei nu sunt părinţi aşa cum ar trebui să fie, dacă propriul copil ajunge în situaţia de a fi părinte.

“Părinţii mamelor minore vin la noi când situaţia e foarte gravă. De multe ori se întâmplă ca părinţii să nu ştie că fata lor e însărcinată până când aceasta nu naşte. În astfel de cazuri, când o minoră naşte, eu cred că e vorba foarte mult de educaţia celor “şapte ani de acasă”, şi de condiţiile de acasă. Poate fata respectivă caută afecţiune şi nu o primeşte din partea părinţilor, aşa că o caută în altă parte şi se întâmplă ceea ce se întâmplă”, a explicat directorul DGASPC Bistriţa-Năsăud, Margit Moldovan.

Sărăcia şi ignoranţa, o combinaţie nocivă. Tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin în general din familii dezorganizate, care trăiesc mai ales în mediul rural. Psihologii spun că aceste sarcini apar pe fondul ignoranţei. „O sarcină nedorită apare în mediile sărace şi acolo unde e ignoranţă. Fetele devin mature din punct de vedere sexual cu 4-5 ani înainte de a deveni mature din punct de vedere emoţional şi intelectual. Acest lucru, coroborat cu lipsa educaţiei sexuale, duce la o sarcină nedorită“, a declarat psihologul Irina Şerban, de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Constanţa, pentru "Adevărul". 

Lipsa unui program naţional de educaţie sexuală. Educaţia în şcoli e deficitară. Demolat prin implozie necontrolată prin nesfârşite reforme, sistemul de învăţământ a devenit poligonul de teste în care copiii sunt răsuciţi până îi ia ameţeala, ca într-un joc. Şcoala din România nu reuşeşte să-i pregătească pe elevi pentru viaţa adevărată atunci când aceştia au nevoie, iar educaţia sexuală predată sporadic în şcoli nu este eficientă.

Promovarea sexului ca mod de reuşită în viaţă. E prea mult sex la televizor şi în presă pentru ca părinţii să mai aibă vreo şansă în a-şi ţine copiii departe de acest subiect. Cumva, de la părinţi sau de la colegi, copiii află oricum cum stă treaba în această privinţă. Dar când sexul e prezentat zilnic, an de an, ca o reţetă sigură de succes în viaţă, copiii şi adolescenţii sunt expuşi unui drog mincinos. Tinerii sunt uşor de influenţat şi ajung să creadă că e mai bine să faci sex pentru bani ca să răzbeşti în viaţă, decât să te ţii de şcoală. Din păcate, modelul piţipoancei de tip Moni Gabor are succes din ce în ce mai mare, pe fondul lipsei de educaţie.

Presiunea anturajului şi a "modei" de a face sex cât mai timpuriu. Virginitatea a ajuns o ruşine în România. Tinerii fac sex la vârste tot mai fragede din spirit de gaşcă, dar şi din teama de a nu fi stigmatizat, izolat şi umilit de cercul de prieteni. Societatea promovează libertinismul sexual, iar adolescenţii resimt tot mai devreme impulsul de a-şi începe viaţa sexuală, chiar dacă ei nu se simt pregătiţi pentru acest pas. 

"Trebuie să recunoaştem că trăim într-o societate în care se promovează ideea că reuşita în viaţă depinde de felul în care arăţi şi în care ştii să îţi vinzi imaginea", o societate în care dispensa de 16 ani nu mai este de mult valabilă. Până la urmă, convenţiile sociale în care trăim sunt pură ipocrizie. Cum, pe ce criterii, cu ce motivaţie şi cine ne dă dreptul să fixăm maturitatea unui om la 18 ani?", se întreba Sorin Eşanu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Polizu din Bucureşti, într-un articol din "Dilema Veche".

Cum e în alte ţări

Minorele care rămân însărcinate sunt o problemă în aproape toată lumea, iar datele din ultimele ani relevă un paradox: chiar dacă există programe de educaţie sexuală, rata tinerelor care rămân însărcinate continuă să crească. Există, însă, un element important, care afectează relevanţa cifrelor - în multe ţări, printre care SUA, limita de vârstă sub care se consideră că o mamă e minoră este 20 de ani.

Astfel, în mai toate statele din Occident o fată care naşte la 19 ani e considerată minoră, în timp ce în România limita de vârstă este 18 ani.

Rata minorelor înscărcinate variază de la o ţară la alta, în funcţie de factori sociali, dar şi personali. La nivel global, aceasta se situează între 143 de cazuri la 1.000 de naşteri, în zonele sub-sahariene, şi 2,9 la 1.000 în Coreea de Sud. Cele mai mari rate în ţările dezvoltate se înregistrează în SUA şi Marea Britanie.

În Suedia, 7 din 1.000 de mame sunt minore. În această ţară a fost aplicat un program naţional de educaţie sexuală încă din 1956, iar de la 14 ani elevii primesc prezervative. În Franţa se înregistrează 9 mame minore la 1.000 de naşteri. În 1973 a fost introdusă educaţia sexuală în toate şcolile. Programa şcolară include între 30m şi 40 de de ore de educaţie sexuală. În Canada, 20 din 1.000 de mame sunt minore.

În Marea Britanie se înregistrează o rată mai mare, de 31 de mame minore la mia de naşteri. În şcoli se predă educaţia sexuală, dar părinţii pot opta pentru predarea acestei materii la vârste mai mari. Sondajele de opinie au relevat că elevii nu sunt mulţumiţi de educaţia sexuală predată în clasă, iar Marea Britanie are una dintre cele mai înalte rate de naşteri la vârste fragede din Europa.
În Germania, 11 din 1.000 de naşteri au protagoniste minore. Există cursuri de educaţie sexuală în şcoli, ba chiar copiii pot participa la "workshopuri" de masturbare, pentru a preveni contactele sexuale la vârste fragede. În Scoţia, educaţia sexuală e axată pe abstinenţă, iar rata minorelor gravide este de numai 8 la 1.000 de naşteri. În Mexic se înregistrează 78 de mame minore la mia de naşteri.

În SUA proporţia e de 52,1 la 1.000 de naşteri, cea mai mare rată din statele dezvoltate. Unele state americane aplică educaţia sexuală libertină, altele promovează abstinenţa ca soluţie pentru prevenirea sarcinilor premature. Potrivit Campaniei Naţionale de Prevenire a Sarcinilor Minorelor din SUA, statul american are cea mai mare rată de minore însărcinate, socotind aici toate tinerele care au născut până la împlinirea vârstei de 20 de ani: aproximativ 820.000 de fete pe an.

În 2004, statul american a cheltuit peste 9,1 miliarde de dolari din cauza naşterilor la vârste fragede.

Abstinenţa, o soluţie mai bună

Există opnii ale specialiştilor, potrivit cărora tipul de educaţie sexuală oferită nu influenţează major rata cazurilor de minore însărcinate, ci modul în care părinţii le vorbesc copiilor despre sex, modul cum presa reflectă sexul şi stigmatizarea socială a acestui fenomen. Cu cât mediul social e mai permisiv cu aceste cazuri, iar presa relatează mai mult despre aceste situaţii, cu atât "epidemia" ia amploare mai mare. Japonia, de pildă, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de minore gravide, dar asta în primul rând pentru în această ţară o asemenea situaţie nu este tolerată. După mulţi ani în care programele de educaţie sexuală libertină nu au produs efectele aşteptate în statele occidentale, numeroşi experţi susţin că abstinenţa e cea mai bună soluţie.

Dar asta nu e de ajuns. Putem schimba educaţia în şcoli, putem întocmi mai multe statistici despre acest fenomen, putem implementa o sumedenie de programe derulate de fel de fel de fundaţii, spun experţii; rata fetiţelor care devin mame nu va scădea dacă părinţii nu se implică în creşterea copiilor, dacă societatea nu vede acest fenomen ca pe ceva anormal, iar sistemul de asistenţă socială nu este mai restrictiv, adică să fie accesibil doar pentru tinerele care îşi termină studiile. 

Un studiu realizat de Kaiser Family Foundation pe minorele din Statele Unite relevă că 29% din ele spun că se simt presate să facă sex. Potrivit experţilor, principalul motiv pentu care adolescentele nu fac sex este că acest lucru ar fi împotriva convingerilor lor religioase sau a valorilor morale.

Alte motive invocate includ dorinţa de a evita o sarcină, frica de bolile sexuale sau lipsa unui partener potrivit pentru începerea vieţii sexuale.

Datele statistice mai relevă că fetele care sunt foarte ataşate emoţional de părinţii lor sunt mai puţin predispuse să rămână însărcinate.
de asemenea, fetele care sunt crescute de ambii părinţi, biologici sau adoptivi, de la naştere au o probabilitate mai mică de a rămâne gravide decât cele care cresc în familii dezorganizate. În SUA, la vârsta de 16 ani, 22% dn fetiţele cu familii normale au făcut sex până la majorat, spre deosebire de 44% din fetele care provin din familii cu probleme, potrivit sondajelor.

Fetele expuse abuzurilor, violenţei domestice şi sărăciei au riscuri mai mari pentru o sarcină prematură. Un studiu din 2004 arată că rata minorelor care devin mame poate fi redusă cu o treime prin eliminarea expunerii la abuzuri şi violenţă în familie.

Lipsa educaţiei este un alt factor major de risc, dar specialiştii critică şi influenţa media. Un studiu din 2006 a descoperit că adolescentele care au fost expuse la mesajele presei cu privire la sexualitate îşi începeau mai repede viaţa sexuală decât alte fete de vârsta lor. Potrivit revistei "Time", "tinerii expuşi la conţinutul sexual al emisiunilor TV sunt de două ori mai predispuşi să devină părinţi până la majorat decât cei care nu sunt expuşi la mesajele media".

Totuşi, cu cât educaţia sexuală coboară spre vârste mai mici, pentru a preveni cazurile de mame cu vârste fragede, cu atât campania e privită mai mult cu ostilitate. Un exemplu este filmul de educaţie sexuală produs de BBC pentru copiii cu vârste de cel puţin nouă ani.

Potrivit cotidianului "Daily Mail", pelicula a fost aspru criticată recent de un membru al Parlamentului britanic. Filmuleţul de educaţie sexuală e inclus pe un CD care prezintă un material video amplu, care are drept scop explicarea exactă, dar pe înţelesul copiilor, a ciclurilor vieţii, a sentimentelor, a vieţii de familie. Discul conţine şi un clip animat, care prezintă două personaje de desene animate în timp ce fac sex. De asemenea, o secvenţă generată de calculator prezintă un cuplu făcând sex. Secvenţa e însoţită de explicaţii grafice.
"Acesta este clar material explicit. Zguduie inocenţa copilăriei", a reacţionat rapid conservatoarea Andrea Leadsom, membră a Parlamentului britanic. Parlamentara s-a declarat deranjată mai ales de secvenţa generată pe calculator. "Vezi pur şi simplu o erecţie şi o penetrare. E scandalos!", a protestat ea.

Efecte dure pentru mamă şi copil

Mămicile minore au o probabilitate mai mare să nu-şi termine studiile. Potrivit statisticilor, în SUA 80% din gravidele minore devin dependente de ajutoarele sociale. În plus, copiii născuţi de mamele minore au o greutate mai mică, au rezultate mai slabe la şcoală şi au şanse mai mari să fie atraşi de mediul infracţional.

Micuţii sunt afectaţi de lipsa de pregătire emoţională a mamelor lor. Ele au nevoie de asistenţă psihologică specială, pentru că nu ştiu cum să interacţioneze cu copiii lor, nu ştiu cum să-i atingă, să le zâmbească, să le vorbească şi să-i îngrijească, lucruri elementare pe care o femeie le face în mod natural, atâta timp cât ele însele sunt de fapt nişte copii fără copilărie.
Printre riscurile medicale se numără anemia, tensiune arterială crescută şi chiar moartea prematură a bebeluşilor. Fetele sub 14 ani care nasc au cele mai mari riscuri medicale.

Toți tinerii trebuie sa aibă acces la educație pentru sănătate sexuală în școli!

 

Trebuie luate  măsuri pentru ca adolescenții și tinerii din România să aibă acces la educație pentru sănătate sexuală în școli.

Prin educație pentru sănătate sexuală, tinerii își dezvoltă capacitatea de a face alegeri în mod conștient cu privire la relații, sexualitate, sănătate fizică și emoțională. Aceste alegeri au la bază respectul și protejarea propriei sănătăți cât și a celorlalți.

În România sunt cele mai multe adolescente cu vârsta între 10 și 19 ani din Uniunea Europeană care devin mame, în fiecare an. Datele arată că, ignorând dreptul tinerilor la educație pentru sănătate sexuală, aceștia sunt sacrificați generație după generație, fiind expuși riscurilor de necunoaștere a dezvoltării sexualității, a sarcinilor neintenționate și infecțiilor cu transmitere sexuală.

Bolile cu transmitere sexuală și consecințele lor fac ravagii în România. Numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani diagnosticați cu infecție HIV este unul din cele mai mari din Europa[1] . Infertilitatea este o dramă cu care se confruntă din ce în ce mai multe cupluri tinere. Mortalitatea prin cancer de col, demonstrat de ultimele dovezi științifice ca fiind consecința infecției cu virusul HPV transmis sexual, este cea mai mare din Europa[2] . Cancerul de sân este de asemenea principala cauză de îmbolnăvire de cancer în rândul femeilor din România[3].

Tot în România, 1 din 4 femei sunt cel puțin o dată în viață agresate fizic sau sexual de partenerul lor[4].

Educația pentru sănătate sexuală înglobează componenta de egalitate de gen care cuprinde noțiuni despre abuz, serviciile de ajutor și asistență, încurajează respectul, drepturile și obligațiile ambilor parteneri.

Cerem ca tinerii să aibă acces în școli la informații corecte, care să acopere toate temele sexualității, de la igienă, la contracepție, abuz și drepturi, informații dovedite științific și care să fie predate într-un mod prietenos elevilor.

De ce este important?

România este țara din Uniunea Europeană care ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de mame adolescente. În anul 2015, 627 de tinere au născut înainte să fi împlinit vârsta de 15 ani, iar numărul celor care au devenit mame în timp ce aveau vârsta între 15 și 19 ani era de 17621! [5]

România este țara europeană cu cel mai mare număr de noi diagnosticări cu HIV în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, la nivelul anului 2013[6].

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rata mortalității cauzată de cancerul de col uterin în România este de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea statelor Europei Centrale și de Est și de 6,3 ori mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană[7]. Cancerul de sân este principala cauza de îmbolnăvire prin cancer în rândul femeilor. Anual în România sunt diagnosticate cu cancer de sân aproximativ 9000 de femei, iar peste 3000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei maladii[8]. O cunoaștere corectă a factorilor de risc și formarea unor comportamente sănătoase cresc șansele depistării precoce, a intervențiilor timpurii și a șanselor de supraviețuire.

Tot în România, 1 din 4 femei sunt cel puțin o dată în viață agresate fizic sau sexual de partenerul lor. Această situație contravine oricăror norme morale sau legale fiind unul dintre rezultatele lipsei educației pentru egalitate de gen, 79% dintre victime fiind femei[9]. Educația pentru sănătate sexuală înglobează componenta de egalitate de gen a cărui scop este de a acorda șanse egale tuturor cetățenilor unei țări, indiferent de gen, religie sau orientare sexuală.

Educație pentru sănătate sexuală include informații care privesc atât dezvoltarea fizică a copilului și adolescentului cât și dezvoltarea lui emoțională, relațională și socială, toate adaptate nivelului de înțelegere a acestora. Accesul la educație pentru sănătate sexuală completează spectrul educației universale și formează, responsabil și adaptat, atitudini responsabile și sănătoase, o înțelegere și o informare corectă, o împuternicire a tinerilor membri ai unor comunități și ai unei societăți românești lipsite de discriminare.

Mame minore: „Dimensiunile și gravitatea fenomenului nu pot fi desconsiderate și nici ignorate”

Copilul are nevoie de Educație cu majusculă, și nu de educație sexuală intensivă”, a declarant recent purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu în cadrul une dezbateri care a atins și acest subiect.

Biserica Ortodoxă Română este de acord cu ore de informare pe care le poate face profesorul de biologie sau dirigintele, în legătură cu riscurile reale la care se pot expune tinerii care încep o viață sexuală prea timpuriu și dezordonată”, mai transmite reprezentantul Patriarhiei.

Potrivit acestuia, în România există cazuri punctuale de mame minore, care însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală”. 

În niciun caz nu vorbim despre un fenomen, subliniază purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Cifrele oficiale însă îl contrazic pe reprezentantul Patriarhiei. Despre dimensiunile acestui fenomen am discutat cu responsabila pe probleme de sănătate din cadrul organizației World Vision România, Cornelia Scărlătescu.

Cornelia Scărlătescu: Numai în 2015, 18.248 de fetițe sub 18 ani, de adolescente, copii, deveneau mame, copii cu copii. Dacă ne referim la numărul de avorturi, în România, o țară considerată creștină și care promovează valorile creștine, la 185.000 de nașteri, aproape 80.000 de femei aleg să întrerupă sarcina printr-un avort, într-un an.

La nivelul copiilor, datele pe care le avem oficial, arată că sub 15 ani erau 412 fetițe care întrerupseseră sarcina prin avort și alte 6.000 între 15 și 19 ani.

În total, 6.412 copii, oficial erau fetițe care erau însărcinate, dar care au întrerupt sarcina. Nu vorbim de cifrele neoficiale.

Multe cazuri nu sunt raportate. Ca fenomen, doar în decursul unui an, 24.660 de adolescente au rămas însărcinate.

Între 2009 și 2012 Ministerul Sănătății a făcut un studiu care releva faptul că 90.000 de adolescente au dat naștere în această perioadă de trei ani. Au devenit mame. Alte 37.000 alegeau să întrerupă sarcina.

Cam acestea sunt dimensiunile fenomenului în România. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul sarcinilor și avorturilor la minore. Din păcate, un indicator și mai grav este faptul că suntem pe primul loc la numărul de sarcini între 10 și 14 ani în Uniunea Europeană. Acestea arată că dimensiunile și gravitatea fenomenului nu pot fi desconsiderate și nu pot fi ignorate.

Reporter: Și totuși, reprezentantul Patriarhiei vorbea despre cazuri punctuale, probabil numeroase, spune dânsul, care, însă nu au în spate o cauză legată de absența educației sexuale în școală. Doamna Scărlătescu, ați fost pe teren, ați cunoscut tinere minore însărcinate, tinere care au fost nevoite să recurgă la avort. Cum s-a ajuns în situația aceasta? Este legat de educația sexuală în școală, de cunoștințele pe care le au aceste fete?

C.S: Cred că cel mai mult deranjează termenul de educație sexuală... Vârsta la care se instalează pubertatea a scăzut foarte mult. Menstruația la fetițe apare de la 8, 9 10 ani. De la această vârstă ele deja trec prin transformări hormonale, prin transformări ale organismului, care le fac vulnerabile și victime sigure ale unor relații întâmplătoare. Din acest motiv ele trebuie să fie informate, să știe la ce riscuri se expun. Din păcate, sunt foarte multe fete care se trezesc într-o asemenea situația fără să știe despre ce este vorba.

De aceea este foarte important să existe o educație, dar care să fie efectuată de persoane care să aibă aceste abilități, să aibă cunoștințe, să aibă competențele de a informa copilul și de a induce, inclusiv comportamente responsabile în privința deciziilor pe care le ia în viața.

Sunt iubirile astea de adolescență care îi iau prin surprindere pe copii. Ei au nevoie să adopte un comportament preventiv, responsabil. Sesiunile pe care noi le-am efectuat îmbină atât cunoștințele de anatomie și fiziologie, le explică copiilor transformările prin care trec, dar și riscurile la care se expun.

Pe de altă parte, am considerat că este foarte important ca atât medicul, cât și psihologul, să fie o echipă care să întrunească cunoștințe de anatomie și fiziologie, dar și cunoștințe legate de psihologia copilului pentru a-l orienta foarte bine în viață.

Rep: Pe de altă parte, reprezentantul Patriarhiei vorbește despre cazuri care au în spate motive sociologice, abandon școlar, plecarea părinților în străinătate, lipsa de acces la informare virtuală, pe internet, în mediul rural, apartenența la o anumită etnie, unde, după cum știm, spune dânsul, viața sexuală se începe mult mai devreme. Sunt acestea motivele?

C.S: Într-o bună parte, da. Dar studiul foarte recent pe care l-a făcut Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului arată că prima sarcină sub vârsta de 19 ani în raport cu venitul familiei apare în proporție de 13% la fetițe care provin din familii cu un nivel social ridicat. 30% dintre ele aveau un nivel social mediu și numai 56% aveau un nivel social scăzut. Aproape 43% din aceste mămici proveneau din familii cu un nivel social mediu sau ridicat și nu țineau de niciun fel de etnie.

Pur și simplu este presiunea socială pe care o întâmpină acești copii, faptul că sunt expuși la bombardamente de tot felul, că nu sunt informați în privința valorilor autentice și a modificărilor prin care trec în adolescență. Aceste lucruri duc la apariția unei sarcini nedorite în această perioadă. În decursul unui an sunt aproape 25.000 de sarcini nedorite. Peste 16.000 sunt fetițe care aleg să nască. Această alegere a lor se bazează pe aceste valori morale. Multe dintre ele, realizând ce li se întâmplă, aleg să lase copilul în viață, indiferent de consecințele pe care le întâmpină. Ele sunt stigmatizate la școală, sunt repudiate din sânul familiei, trebuie să abandoneze școala.

Le este foarte greu să susțină inclusiv financiar acest copil pentru că nu își termină un ciclu de școală. De asemenea, mijloacele de protecție și de sprijin pe care le oferă statul sunt destul de ineficiente pentru ele.”

1.. INSEE- Anuarul statistic al României 2016 
2.. https://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici