Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. Şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 Găiseni ne-a oferit un asemenea exemplu din perspectiva relaţiei şcoala-familie şi, extrapolând, comunitate.

Context

Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Găiseni în luna iulie 2018, am obţinut o serie de informaţii şi date de intrare despre această unitate de învăţământ, ca şcoală ţintă în cadrul proiectului ProForm.

Astfel, confom datelor rezultate din chestionarul aplicat, s-a putut identifica o strânsă relaţionare cu familiile şi comunitate, existând eforturi susţinute din partea unităţii de învăţământ în vederea definirii, structurării, consolidării şi menţinerii acestei relaţii.

Chestionarul aplicat a evidenţiat că se realizează demersuri cu caracter constant, dar şi intervenţii punctuale pentru crearea şi consolidarea dialogului şcoala-familie-comunitate:

„Accentul este pus pe dialog şcoală-familie-comunitate, consultare şi informare constantă a părinţilor/familiei elevilor şi pe creşterea gradului de conştientizare a importanţei implicării active a părinţilor/familiilor în dezvoltarea şi educaţia copiilor.”

„Totodată, trebuie remarcat faptul că demersurile de tip „activităţi/măsuri de consiliere şi orientare pentru părinţi împreună cu profesorii şi comunitatea / cu sprijin din partea specialiştilor” au mai degrabă caracterul unei solicitări, ceea ce demonstrează un grad ridicat de implicare al cadrelor didactice din Şcoala Gimnazială Nr. 1 Găiseni în identificarea de soluţii pentru facilitarea dialogului şcoală-familie-comunitate.”

„Implicarea personală a copiilor, părinţilor în discuţii legate de educaţia incluzivă / educaţie, în general.”

„Un plus îl constituie demersurile realizate de către personalul şcolii pentru implicarea constantă a părinţilor şi implementarea măsurilor şi serviciilor de consiliere şi orientare dedicate elevilor.”

„Se observă preponderenţa întâlnirilor (lunare) cu părinţii şi demersurile pentru atragerea părinţilor, cât şi activităţile de consiliere şi orientare dedicate acestora. În acest sens, la unul dintre panourile informative ale şcolii exista un anunţ de recrutare personal pentru un angajator din sectorul retail (hypermarket din zona polului comercial situat în vecinătatea A1, la ieşirea din Bucureşti). Din discuţiile anterior începerii, dar şi pe durata seminarului, mulţi părinţi au apreciat demersul şi chiar s-au prezentat la interviuri de angajare, obţinând un loc de muncă. Astfel, prin activităţile de consiliere şi orientare şi demersuri ca cel prezentat anterior, unitatea şcolară se dovedeşte a fi un pol de interes şi pentru părinţii din comunitatea deservită.”

„Se observă existenţa unui plan de îmbunătăţire a calităţii în învăţământ, aspect susţinut de declaraţiile de intenţie referitoare la misiunea şi viziunea şcolii, afişate chiar în holul de la intrarea în clădire. Misiunea şi viziunea şcolii sunt susţinute prin şase ţinte strategice, iar cea de-a doua prevede „creşterea calităţii, fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educaţionale”. Totodată, panourile informative / avizierele sunt organizate conform publicului ţintă (elevi, profesori, cu caracter general sau cu anunţuri destinate părinţilor/familiilor elevilor). Astfel, există cadrul organizatoric şi o implicare totală a unităţii şcolare/cadrelor didactice din unitatea şcolară pentru asigurarea calităţii în educaţie incluzivă, dar se impune şi sprijin consistent din punct de vedere al asigurării resurselor pentru atingerea ţintei strategice nr. 6, respectiv „ameliorarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale [...].””

            Extrasele de mai sus din „Raport analiză chestionar privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate”, aferent activităţii din luna iulie 2018 din cadrul proiectului ProForm, au fost confirmate recent la semninarul organizat în 22 iulie 2019, reflectând preocuparea constantă a reprezentanţilor unităţii şcolare ţintă din Găiseni, Giurigiu, în crearea, dezvoltare, consolidarea şi menţinerea relaţiei şcoală-familie-comunitate.

Strategii şi intervenţii

În luna martie 2018, în cadrul şcolii s-a organizat prima ediţie a activităţii intitulate „De vorbă cu mamele la un pahar de apă rece”, la care au luat parte atât cadrele didactice ale unităţii şcolare(incluzând şi scolile structuri: Şcoala Gimnazială nr. 2 Căscioarele, Şcoala Primară nr.3 Cărpenişu), cât mai ales părinţi ai elevilor acestor şcoli.

Conform celor relatate de directorul şcolii, d-na prof. Georgeta Mateescu: „Fiind luna dedicată femeilor, am căutat să realizez o şedinţă cu părinţii pe şcoală mai diferită decât cele cu care aceştia erau obişnuiţi. De asemenea, ştiam că la astfel de activităţi participă de regulă mamele, bunicile etc., lucru tocmai bun pentru ceea ce urma să se întâmple”.

Astfel, a fost pregătit un decor cu totul special în sala unde urma să aibă loc şedinţa, cât şi materiale diverse. În locul florilor sau bomboanelor, participantele au fost întâmpinate cu cate un pahar cu apă rece.

Părintii au fost rugaţi să se întoarcă pentru câteva clipe în anii copilăriei, să îşi amintească de doamna învăţătoare, de profesorul preferat şi să ia loc pe scaunul povestitorului, împărtăşind celorlalţi participanţi amintiri din acele vremuri. Pe scaunul povestitorului au luat loc şi câteva cadre didactice, foste eleve ale şcolii, care acum creionează drumul copiilor spre un viitor bun.

Mai mult, au avut loc jocuri de rol- Ce aş face dacă aş fi cadru didactic ? / Ce-aş face dacă fiul/fiica mea... ?, având în vedere anumite situaţii ce se regăseau scrise pe biletele colorate.

Printre persoanele prezente se aflau şi foști dascăli ai acestei şcoli, care şi-au pus amprenta asupra multor generaţii de elevi şi au povestit cu mândrie ce însemnă să fii mamă acasă, cât mai ales pentru elevii şcolii unde îţi desfăşori activitatea.

Scopul acestei activităţi a fost de a cunoaşte şi mai bine familiile elevilor, de a le apropia de şcoală şi de a avea o legătură şi mai strânsă pe viitor.

Printre cei prezenţi se aflau şi persoane cu o situaţie socială mai puţin bună, pentru care astfel de activităţi sunt binevenite, oferindu-le şansa să găsească noi metode de a interacţiona cu copiii, de a-i întelege şi de a-i ajuta pe viitor.

Rezultate.

Părinţii au fost foarte încântaţi de activitate şi s-au lăsat antrenaţi în discuţii şi jocuri, amintindu-şi cu drag de anii de şcoală, de primul cuvânt spus de copilul lor, de prima năzbâtie pentru care au fost sau nu pedepsiţi în vremuile trecute.

Conform d-nei director: „Ulterior acestei activităţi, mamele au înţeles cât de mult contează să ai o relaţie strânsă cu copilul, cât şi cu mediul unde acesta îşi desfăşoară activităţile, cu cadrele didactice care petrec o parte din timp cu copilul dumnealor şi că, din când în când, e bine să ne amintim de anii în care eram lipsiţi de griji și în care ne bucuram de lucrurile mici - o mângâiere pe obraz a doamnei învăţătoare, o îmbrăţişare a colegului de bancă etc.”

Concluzii

Ceva, care poate la prima vedere pare simplist, devine extrem de eficient prin rezultatele atinse şi minimul de resurse alocate, respectiv, devine o bună practică. Şi cum, în general, natura umană tinde spre sofisticare, complicare, totodată trebuie evidenţiat faptul că uneori este suficientă o simplă schimbare a abordării a ceea ce facem în mod constant pentru a putea obţine rezultate mai bune sau pentru a ne atinge obiectivele.