Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

 

Rezumat

Procesul de autoevaluare este indispensabil optimizării activităţilor de îmbunătăţire continuă ca parte a asigurării calitaţi, demers esenţial în dezvoltarea capacităţii esenţiale a unei unităţi de învăţământ. Modul de organizare şi realizare a autoevalurăii este reflectat printr-o bună practică (BP) identificată la nivelul unei unităţi şcolare din judeţul Botoşani.

Context

Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Grupul Şcolar Industrial „Elie Radu”, Botoşani.

Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Respectiv:

În Figura nr. 1 propunem un sistem de management haoticist aplicabil în învăţământul 

 Managementul haoticist a fost propus de Philip Kotler şi John A. Caslione în „Chaotics – Management şi Marketing în era turbulenţelor”, pe fondul crizei apărute în SUA în anul 2008. Ţine cont de faptul că intrăm într-o nouă eră agitată, ba chiar mai mult de atât a agitaţiei sporite. În perspectiva celor doi autori „managementul haoticist propune o metodologie sistematică pentru detectarea şi analizarea turbulenţei, precum şi a haosului care rezultă din agitaţia turbulentă, urmate de alegerea unor măsuri adecvate de răspuns”.[1]

             Iniţiativele educaţiei incluzive acordă adesea o importanţă deosebită grupurilor care în mod tradiţional nu s-au bucurat de oportunităţile educaţionale. În aceste grupuri sunt incluşi copiii sărăci, cei care aparţin minorităţilor etnice şi lingvistice, fetele (în unele societăţi), copiii din zonele retrase şi cei cu dizabilităţi sau cu nevoi educaţionale speciale. De fapt, cercetările au demonstrat că aproape toţi copiii se descurcă mai bine din punct de vedere academic şi social în structuri incluzive. Prin urmare, din acest motiv educaţia incluzivă nu mai este precepută ca o abordare necesară pentru anumite grupuri de copii. Astăzi, în toate contextele naţionale diferite în care se aplică, mesajul de bază al educaţiei incluzive este că educaţia de bună calitate reprezintă un drept fundamental al omului şi copiii au dreptul la educaţie de masă.

„Prezenţa pãrinţilor poate transforma cultura şcolii.”

( S. L. Lightfoot )

             Aspecte  generale      

          Scoala si familia urmaresc acelasi scop educativ formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltati.

Pentru realizarea acestui scop unic este necesara unitatea de actiune, concordanta dintre mijloacele specifice de influentare folosite de aceste doua institutii sociale.

Implementarea Sistemului de Management al Calităţii (SMC)

Rezumat

O componentă esenţială a procesului de dezvoltare a capacităţii instituţionale o reprezintă asigurarea managementului calităţii. În acest sens, este necesar să fie cunoscute etapele procesului necesare definirii şi implementării Sistemului de Management al Calităţii (SMC), demers reflectat printr-o bună practică (BP) identificată la nivelul unei unităţi şcolare din judeţul Prahova.