Motto „Nonviolenţa este arma celor puternici.” 

Mahatma Gandhi

 

Violenţa şcolară este doar una dintre manifestările violenţei cotidiene.

Dezbaterile privind relaţia între conceptul de „drept la siguranţă” şi mediul şcolar au căpătat în Europa o dezvoltare continuă şi constantă, cu diferenţe de la ţară la ţară, devenind oficial o problemă politică în urma unei întâlniri a experţilor, organizată de Comisia Europeană la Utrecht, în anul 1997.

 

 Odată ce experţii au recunoscut importanţa acestei probleme, mobilizarea şi preocuparea faţă de violenţa în şcoli a devenit, în mod constant, un obiectiv politic la nivel naţional şi international :
- s-a acceptat o definiţie mai largă a violenţei, subliniindu-se necesitatea construirii unui corp de cunoştinţe obiective privind acest fenomen; 
- s-a considerat necesar a se da o mai mare atenţie victimelor violenţei, prin desfăşurarea unor anchete pentru a se cunoaşte percepţia lor, efectele victimizării şi rolul consilierii victimelor; 
- s-a subliniat rolul parteneriatului şi reţelelor în comunităţile locale în prevenirea violenţei din şcoli şi s-a subliniat importanţa recunoaşterii acestui rol de către cei implicaţi în educaţie; 
- s-a evidenţiat faptul că, în ultima decadă, violenţa în şcoli a căpătat o nouă dimensiune politică. 

Conform studiului „Violenţa în şcoală”, realizat de UNICEF în anul 2006, violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum: 
- exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire; 
- bruscare, împingere, lovire, rănire; 
- comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă– furt); 
- ofensă adusă statutului/autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă
faţă de cadrul didactic); 
- comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoală şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare”.

Un alt studiu al UNICEF, „Ascuns la Vedere - O analiză statistică a violenţei asupra copiilor”, publicat în luna septembrie a anului 2014, confirmă amploarea zguduitoare a abuzului fizic, sexual şi emoţional la care sunt supuşi copiii în toată lumea.
Unele dintre cele mai importante concluzii ale acestui raport sunt:
Disciplinarea prin violenţă: Aproximativ 17% din copiii din 58 de ţări sunt supuşi unor forme severe de pedeapsă fizică (loviri în cap, tras de urechi sau lovituri dure şi repetate). La nivel global, trei din zece adulţi consideră că este nevoie de pedepse fizice pentru a creşte copiii bine.  .
Intimidare/ Bullying: Ceva  mai mult de 1 din 3 elevi cu vârste între 13 şi 15 ani, la nivel mondial, sunt brutalizaţi cu regularitate în şcoală.

Aproape o treime din elevii cu vârste între 11 şi 15 ani din Europa şi America de Nord afirmă că au brutalizat alţi copii – în Letonia şi România, aproape 6 din 10 recunosc că brutalizează alţi copii.

Violenţa sexuală: La nivel mondial, în jur de 120 de milioane de fete sub vârsta de 20 de ani (aproximativ 1 din 10) au avut contact sexual forţat, iar una din trei fete adolescente măritate vreodată, cu vârsta între 15 şi 19 ani (84 de milioane), au fost victime ale violenţelor emoţionale, fizice sau sexuale comise de soţii sau partenerii lor.  Cea mai comună formă de violenţă sexuală pentru ambele sexe a fost victimizarea în spaţiul virtual (pe internet).
Omuciderea: O cincime din victimele omuciderii la nivel global sunt copii şi adolescenţi sub vârsta de 20 de ani, rezultând un număr de aproape 95.000 de morţi în 2012. Din ţările Europei de Vest şi Americii de Nord, rata cea mai mare de omucideri este deţinută de Statele Unite ale Americii. 

În acest context, este foarte importantă conştientizarea acestui fenomen şi necesitatea unei preocupări crescute faţă de măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea sa.
Sensibilizarea faţă de fenomenul violenţei şcolare ar trebui, firesc, să ducă la creşterea eforturilor depuse pentru ameliorarea situaţiei prezente. 
Pe 30 ianuarie, în mai multe ţări ale lumii, este sărbătorită Ziua Internaţională a Nonviolenţei în Şcoli.

Scopul acestei zile este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect, mesajul principal al acestei zile fiind „dragoste universală, nonviolenţă şi pace”.
Ziua Internaţională pentru nonviolenţă în şcoli a avut ca zi de plecare 30 ianuarie, aceasta fiind ziua celebrării morţii lui Mahatma Gandhi, supranumit părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente, cel care spunea: „nonviolenţa este arma celor puternici.” 
Ziua Nonviolenţei şi Păcii in scoală ,fondată în 1964, cunoscută şi ca Ziua Internaţională a Nonviolenţei şi Păcii, este o iniţiativă mondială, neguvernamentală, independentă, liberă şi voluntară a educaţiei pentru nonviolenţă şi pace care se desfăşoară în şcoli din întreaga lume, prin centre de educaţie, la care sunt invitaţi să participe profesori şi elevi de toate nivelurile din toate ţările. Această zi promovează o educaţie permanentă în şi pentru armonie, toleranţă, solidaritate, respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace.

În cele ce urmează sunt definite toate tipurile de violenţă ce pot fi comise în spaţiul şcolar

1..Atac  la  persoană

1. Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil etc.)
2. Discriminare şi instigare la discriminare
3. Insulte grave, repetate
4. Ameninţări repetate, şantaj

• 5. Înşelăciune
• 6. Instigare la violenţă
• 7. Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire)
• 8. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare
• 9. Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuire sexuală)
• 10. Violenţă fizică gravă fără arme (vătămare corporală gravă)
• 11. Violenţă fizică cu arme albe
• 12. Violenţă fizică cu arme de foc
• 13. Omor sau tentativă de omor
  
  
• 2. Atentat la securitatea unităţii şcolare
  
• 1. Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii

2. Alarmă falsă
3. Incendiere şi tentativă de incendiere
4. Introducere sau port armă albă în spaţiul şcolar
5. Introducere sau port armă de foc în spaţiul şcolar

• 3. Atentat la bunuri
  
• 1. Însuşirea bunului găsit
• 2. Furt şi tentativă de furt, tâlhărie
• 3. Distrugerea bunurilor unor persoane
• 4. Distrugerea bunurilor şcolii
  
  
• 4. Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul  şcolar
  
  

1. Consum de alcool
2. Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise
3. Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise
4. Automutilare
5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
6. Suicid sau tentativă de suicid
7. Altă categorie

• 1. CATEGORIA ATAC LA PERSOANĂ
  
  

1. Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a scrisorilor, calculatorului, telefonului mobil etc.) „Deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă, fără drept” .
2. Discriminare şi instigare la discriminare Prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Prin instigare la discriminare se înţelege „instigarea la ură pe temei de rasă,naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA” .

3. Insulte grave, repetate

Insulta „constă în atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, precum şi fapta de a atribui unei persoane un defect, boală sau infirmitate, care, chiar dacă sunt reale, nu ar trebui relevate” (Dicţionar juridic).

4. Ameninţări repetate, şantaj

Ameninţarea este acţiunea prin care se arată intenţia de a face rău cuiva pentru a-l intimida sau a obţine ceva de la el, „cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze”

Şantajul constă în „constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul” .

5. Înşelăciune

Prin înşelăciune se înţelege „inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă”. .

6. Instigare la violenţă

Instigarea publică la violenţă este „fapta de a îndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a săvârşi fapte ce constituie infracţiuni” .

7. Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire)

Prin violenţe fizice uşoare se înţelege „lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice”

8. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare

„Neînştiinţarea autorităţii de către cel ce găseşte o persoană abandonată sau pierdută, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusă în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală” .

9. Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor,

perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală)

Violul – „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa” .

• Actul sexual cu un minor
• „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani”
• „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex între 15 – 18 ani, dacă fapta este săvârşită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia” .
• Perversiunea sexuală – „Săvârşire de acte nefireşti în viaţa sexuală” (DEX) „în public sau dacă au produs scandal public” .
• Corupţia sexuală - „Actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor” .
• Seducţia - „Fapta aceluia care, prin promisiuni de căsătorie, determină o persoană de sex feminin mai mică de 18 ani de a avea cu el raport sexual .
• Hărţuirea sexuală - „ameninţare sau constrângere, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă” .
  
  10. Violenţă fizică gravă fără arme (vătămare corporală gravă)

Prin violenţă fizică gravă se înţelege „fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile”, precum şi fapta care „a produs vreuna din următoarele consecinţe:

• pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora,
• infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieţii persoanei” .
  
  11. Violenţă fizică cu arme albe

„Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice”produse prin utilizarea armelor albe. Prin armă albă se înţelege „acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuţite, şişuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice.

12. Violenţă fizică cu arme de foc „Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice” .produse prin utilizarea armelor de foc. Prin armă de foc se înţelege „arma al cărei principiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături; sunt assimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc” (Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor, legea nr. 295/2004).
13. Omor sau tentativă de omor

Omor – „Infracţiune care constă în uciderea unei persoane” (DEX)

Tentativă de omor – Încercarea de a săvârşi infracţiunea care constă în uciderea unei persoane. „Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află.  Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului cum a fost concepută executarea.” .

2. CATEGORIA ATENTAT LA SECURITATEA UNITĂŢII ŞCOLARE
 1. Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii

Aducerea în spaţiul şcolii a unor persoane care nu fac parte din populaţia de elevi a şcolii, din corpul profesoral din şcoală, din personalul auxiliar şi de întreţinere al şcolii.

2. Alarmă falsă

Punerea în stare de alertă, fără temei real.

3. Incendiere şi tentativă de incendiere

Incendiere – A da foc cu scopul de a distruge

Tentativă de incendiere – Încercarea de a da foc, de a aprinde, cu scopul de a distruge.

4. Introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar

Aducerea în spaţiul şcolar a armelor albe. Prin armă albă se înţelege „acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuţite, şişuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice” .

5. Introducere sau port armă de foc în spaţiul şcolar

Aducerea în spaţiul şcolar a armelor de foc. Prin armă de foc se înţelege „arma al cărei principiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături; sunt assimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc” .

3. CATEGORIA ATENTAT LA BUNURI

1. Însuşirea bunului găsit

„Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al său”, precum şi „însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia făptuitorului” .

2. Furt şi tentativă de furt, tâlhărie

Furtul constă în: „Luarea unui bun mobil din posesia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept . Se consideră bunuri mobile şi orice energie care are o valoare economică, precum şi înscrisurile. Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau deţinerea legitimă a altei persoane.

Tentativa de furt – Încercarea de a săvârşi infracţiunea de furt. „Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită  insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află.

Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea.” .

Tâlhăria reprezintă „furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea” .

3. Distrugerea bunurilor unor persoane

Distrugerea reprezentă „degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui  astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate ” .

4. Distrugerea bunurilor şcolii

Distrugerea  obiectelor şi materialelor aparţinând instituţiei şcolare.

4. CATEGORIA ALTE FAPTE DE VIOLENŢĂ SAU ATENTATE LA SECURITATE ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR
1. Consum de alcool

Consumul, în spaţiul şcolar, al băuturilor care conţin etanol (băuturi alcoolice).

2. Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise

Consumul de substanţe psihotrope care „inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică şi care, folosită mult timp, duce la obişnuinţă” (DEX).

3. Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise

Prin trafic cu stupefiante se înţelege „producerea, deţinerea sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, toate acestea fără drept” .

4. Automutilare

Automutilarea este acţiunea prin care o persoană îşi produce răni.

5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii

„Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc.” .

6. Suicid sau tentativă de suicid

Suicid - „Suprimarea propriei vieţi” (DEX)

Tentativă de suicid – Încercarea de suprimare a propriei vieţi.

Baza  de date  privind actele de violenta la nivelul școlii

 

Realizarea unei baze de date  privind actele de violenta la nivelul școlii  are mare importanță   pentru:

1. Realizarea unei fotografii privind starea de fapt în domeniul violenţei şcolare la nivelul propriei unităţi, cât şi la nivelul celorlalte unităţi din judeţ/la nivel naţional; diagnoza bazată pe date cantitative elimină aprecierile subiective cu privire la incidenţa anumitor tipuri de acte de violenţă, categoriile de agresori etc.
2. Realizarea unor analize comparative ale situaţiei înregistrate în propria şcoală cu cele înregistrate în celelalte unităţi de învăţământ din judeţ/la nivel naţional; fiind o abordare metodologică unitară, aceste comparaţii vor putea fi validate.
3. Elaborarea de prognoze privind evoluţiile viitoare ale fenomenelor de violenţă monitorizate, în special a celor care au o incidenţă mai ridicată.
4. Evaluarea impactului intervenţiilor iniţiate de şcoală pentru diminuarea fenomenelor de violenţă prin utilizarea unor ţinte şi rezultate cuantificabile.

Pe baza unor astfel de indicatori pot fi evaluate următoarele dimensiuni şi aspecte ale fenomenului de violenţă în şcoală:

• dimensiunea / intensitatea fenomenului şi frecvenţa acestuia în funcţie de

categoria şi tipul actului de violenţă (indicatori generali);

• frecvenţa actelor de violenţă în funcţie de tipul autorului (indicatori privind

autorul);

• frecvenţa actelor de violenţă în funcţie de tipul victimei (indicatori privind

victima);

• principalele prejudicii ale actelor de violenţă (indicatori privind prejudiciile);
• actele de violenţă cele mai grave şi tipurile de consecinţe (indicatori privind gravitatea şi consecinţele).

Comisia antiviolență din scoala se asigură că fenomenul de violență a fost înregistrat , că măsurile de intervenție au fost puse în aplicare și urmărește impactul acestora asupra celor  implicați în cazul de violență respectiv.

 

Indicatori privind violenţa la nivelul şcolii

 

O primă serie de indicatori pe care îi poate utiliza şcoala, în vederea monitorizării şi

evaluării actelor de violenţă, sunt indicatorii primari.

• A.Indicatori generali;
• B. Indicatori referitori la tipul de autor;
• C.Indicatori privind tipul de victimă;
• D.Indicatori referitori la tipul de prejudicii provocate de actele de violenţă;
• E.Indicatori privind gravitatea actelor de violenţă şi tipurile de consecinţe.
  
  A. Indicatori generali
  1. Numărul de semnalări de acte de violenţă la nivelul instituţiei şcolare (total şi pe categorii):
  2. Numărul semnalărilor de acte de violenţă, pe niveluri de învăţământ:
  3. Numărul de semnalări de cazuri de atac la persoană la nivelul instituţiei şcolare, pe tipuri de violenţă:
  4. Numărul de semnalări de cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, pe tipuri de violenţă:
  5. Numărul de semnalări de cazuri de atentate la bunuri, pe tipuri de violenţă:
  6. Numărul de semnalări de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar, pe tipuri de violenţă:
  
  B. Indicatori privind autorul
  7. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor/autori elevii (total şi pe categorii)
  8. Număr de elevi autori ai unor acte de violenţă (total elevi, pe categorii de acte de violenţă în care au fost implicaţi, şi în funcţie de criteriile clasă, ciclu de învăţământ, gen, antecedente în ceea ce priveşte manifestarea unor comportamente violente).\
  9. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii)
  10. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor un părinte (total şi pe categorii)
  11. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii (total şi pe categorii)
  
  C. Indicatori privind victima
  12. Numărul incidentelor violente care au ca victimă elevii (total şi pe categorii)
  13. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii)
  14. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă un părinte (total şi pe categorii)
  
  D. Indicatori privind prejudiciile provocate de actele de violenţă
  15. Numărul de acte de violenţă semnalate care au antrenat diferite prejudicii (total şi în funcţie de tipul acestora: materiale, financiare, care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare)
  
  E. Indicatori privind gravitatea şi consecinţele actelor de violenţă
  16. Numărul incidentelor grave de violenţă

Tipurile de acte grave de violenţă, pe categorii, sunt următoarele:

Categorie	Tip
1. Atac la persoană	- Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare - Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală) - Violenţe fizice grave fără arme (vătămare corporală gravă) - Violenţe fizice cu arme albe - Violenţe fizice cu arme de foc - Omor sau tentativă de omor
2. Atentat la securitatea unităţii şcolare	- Incendiere şi tentativă de incendiere - Introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar - Introducere sau port de armă de foc în spaţiul şcolar
3. Atentat la bunuri	- Furt şi tentativă de furt, tâlhărie - Distrugerea bunurilor unor persoane - Distrugerea bunurilor şcolii
4. Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar	- Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise - Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise - Automutilare - Determinarea sau înlesnirea sinuciderii - Suicid sau tentativă de suicid - Altă categorie

 
17. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic
18. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii, după tipul de violenţă la care au fost supuşi
19. Numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe (raportare la ISJ sau Poliţie, depunere de plângeri)

Surse:

www.unicef.org

www.salvaticopiii.ro

www.just.ro  Raport anual   privind   Protocolul   de colaborare  privind  educatia   juridica   in scoli

CJRAE  Iași , Şcoala non-violenţei - ghid metodologic pentru cadre didactice, Editura „Spiru Haret” Iași ,2011

Asociația  Telefonul  Copilului

 Noul Cod Penal actualizat 2018

www.edu.ro