Implementarea Sistemului de Management al Calităţii (SMC)

Rezumat

O componentă esenţială a procesului de dezvoltare a capacităţii instituţionale o reprezintă asigurarea managementului calităţii. În acest sens, este necesar să fie cunoscute etapele procesului necesare definirii şi implementării Sistemului de Management al Calităţii (SMC), demers reflectat printr-o bună practică (BP) identificată la nivelul unei unităţi şcolare din judeţul Prahova.

Context

Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Grupul Şcolar Industrial Energetic Ploieşti, actualmente Colegiul Tehnic „Elie Radu” Ploieşti.

Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic, respectiv o unitate şcolară care oferă „oportunităţi de educaţie şi instruire de cea mai bună calitate în domeniile electric, electromecanic, mecanic şi construcţii şi lucrări publice, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea carierei, sporirea calităţii vieţii şi prosperitatea economică”.[2]

La momentul realizării intervenţiei, reprezentanţii unităţii şcolare au abordat un aspect esenţial în vederea înţelegerii demersului pe care trebuiau să-l parcurgă, respectiv: «Privit ca un model generator de succes în economiile dezvoltate, la noi, scepticii s-ar putea întreba dacă sistemul de management al calităţii ar putea deveni funcţional în sfera educaţiei mai ales sau dacă există premise ca aceste modele să poată fi implementate. Ce este, de fapt, calitatea? SR ISO 9000:2000 precizează la punctul 3.1.1. următoarea definiţie: „calitatea este măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci (trăsături distinctive atribuite calitative sau cantitative) îndeplineşte cerinţele (nevoile sau aşteptările implicite, declarate sau obligatorii)”. Astfel, primul lucru care trebuie făcut este să autoevaluăm situaţia calităţii în cadrul organizaţiei, în raport cu aşteptările noastre care trebuie să se identifice cu cele ale beneficiarilor, cărora le sunt adresate produsele sau serviciile pe care le furnizăm.»[3]

Strategii şi intervenţii

Anterior prezentării strategiei şi intervenţiilor se impune reamintirea terminologiei specifice, deşi prezentată într-un material anterior.

Conform Legii educaţiei naţionale nr. 1 / 2011 actualizată[4], în contextul calităţii nu sunt furnizate definiţii pentru SMC, dar se precizează următoarele:

·         „Art. 335. - (1) Sistemul național de asigurare a calității educației permanente cuprinde sistemul de asigurare a calității în învățământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calității în învățământul superior, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională inițială, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă.”[5]

Dintre mai multe definiţii ale SMC, ne-am oprit asupra unei abordări mai relaxate, dar comprehensive, respectiv:

„Conform definiției date de standardul SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calității. Principii și vocabular, Sistemul de management al calității (SMC) este «un sistem de management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea».

În același standard, o definiție mai extinsă precizează: «Sistemul de management al calității este acea parte a sistemului de management al organizației, orientată către obținerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calității, pentru satisfacerea necesităților, așteptărilor și cerințelor părților interesate, după caz.»

Un Sistem de management al calităţii este pur și simplu o metodă prin care organizația demonstrează că înțelege cerințele clienților ei și produce produse și/sau servicii care îndeplinesc aceste cerințe, la un nivel din ce în ce mai ridicat.

Sistemul de management al calităţii permite unei organizații să-și atingă scopurile și obiectivele stabilite în politica și strategia acesteia. Totodată, oferă coerență și satisfacție în termeni de metode, materiale și echipamente. Pentru a fi efectiv, e nevoie ca Sistemul de management al calităţii să interacționeze cu toate activitățile organizației, pornind de la identificarea cerințelor clientului și urmărind obținerea satisfacției clientului.

Sistemul de management al calităţii este rezultatul evoluției de-a lungul istoriei a preocupărilor legate de calitatea produselor sintetizate în standarde.”[6]

Pe scurt, este o componentă a managementului organizaţional, orientată spre client în vederea satisfacerii nevoilor/cerinţelor/aşteptărilor acestuia la cel mai ridicat nivel.

După cum se poate observa, există o puternică legătură între standardele de calitate şi aşteptările beneficiarilor, calitatea fiind asigurată prin dezvoltarea capacităţii instituţionale.

Derivat din literatura de specialitate, s-au putut identifica anumite exemple de bună practică în ceea ce priveşte SMC. De interes este un îndrumar în acest domeniu, realizat în cadrul unui proiect cofinanţat prin POSDRU 2007-2013, implementat de către MEN şi preluat de către Comisia Europeană ca exemplu. [7] Respectiv, în cadrul proiectului „Calitate într-o economie bazată pe cunoaştere – OIPOSDRU/CPP158/DMI1.4/S/ID137421, cod SMIS 50587” s-a elaborat un îndrumar practic privind implementarea SMC. Din această resursă, vom extrage etapele necesare implemtării SMC, prezentate succint în cele urmează, dar detaliat în cadrul materialului de referinţă[8]. Etapele necesare, respectiv 14, sunt următoarele:

1.      Angajamentul mangamentului la vârf;

2.      Stabilirea echipei de implementare;

3.      Iniţierea programului de conştientizare privind sistemul de management al calităţii;

4.      Instruirea personalului;

5.      Efectuarea auditului diagnostic;

6.      Dezvoltarea Planului de implementare;

7.      Dezvoltarea documentaţiei SMC;

8.      Controlul documentelor;

9.      Implementarea;

10.  Auditul intern;

11.  Analiza managementului;

12.  Audit pre-certificare;

13.  Certificarea;

14.  Îmbunătăţirea continuă.

Aceste etape pot fi considerate ca drumul critic în vederea implementării SMC, toate fiind obligatorii în vederea asigurării succesului acestui demers.

Referitor la succes, vom prezenta demersul realizat de către Colegiul Tehnic „Elie Radu” Ploieşti, aşa cum am amintit în capitolul Context, demers realizat în a doua parte a decadei 2000-2010, perioadă în care SMC se implementa preponderent în mediul privat în România. Unitatea şcolară amintită a prezentat succint etapele parcurse – prin aplicarea celor 14 puncte expuse anterior, ca exemplu pentru implementarea SMC într-o organizaţie furnizoare de educaţie, respectiv:

„-definirea politicii şi a obiectivelor organizaţiei referitoare la calitate;

-determinarea activităţilor şi stabilirea responsabilităţilor pentru realizarea obiectivelor;

-stabilirea metodelor de evaluare a eficacităţii si eficienţei fiecărei activităţi;

-utilizarea acestor metode de evaluare;

-definirea şi aplicarea unui program de îmbunătăţire continuă a SMC.”[9]

Tot unitatea şcolară în speţă evidenţiază un element definitoriu al procesului de implementare a SMC, respectiv: „Rolul hotărâtor în implementarea şi îmbunătăţirea continuă a SMC revine conducerii organizaţiei care trebuie sa se implice în fiecare din etapele menţionate.”[10]

Rezultate

Din perspectiva rezultatelor derivate din implementarea SMC, raportat la specificul unităţii şcolare şi la momentul implementării, cităm:

„Dovezi ale succesului. Această practică se foloseşte şi este utilă în diagnosticarea calităţii educaţiei în cadrul organizaţiei noastre. Implementarea SMC în cadrul organizaţiei noastre este utilă în realizarea autoevaluării, în organizarea activităţilor implicate în asigurarea calităţii.”[11]

De asemenea, pentru ca buna practică să fie completă, sunt evidenţiate succint, dar foarte relevant, resursele necesare şi anume: „Pentru implementarea SMC este necesară o activitate sistematică în cadrul CEAC, implicarea conducerii, a întregului personal didactic şi auxiliar precum şi pariciparea beneficiarilor direcţi ai educaţiei(elevi)şi indirecţi(părinţi, agenţi economici, comunitate).”[12]

Concluzii

În concluzie, implementerea SMC în organizaţii educaţionale răspunde în primul rând nevoilor/cerinţelor/aspiraţiilor beneficiarilor organizaţiei, fiind un demers specific managementului organizaţional.

De asemenea, un rol esenţial în acest demers îi revine conducerii organizaţiei, în toate etapele procesului, cu sprijin constant şi susţinut din partea CEAC.

Nu în ultimul rând, implementarea SMC într-o organizaţie educaţională reprezintă un factor de generator de valoare adăugată în desfăşurarea activităţii, asigurând crearea şi documentarea unor metode şi proceduri de lucru cu formulare specifice, definirea unor procese şi fluxuri de lucru, integrate într-un plan organizaţional, cu beneficii atât pentru utilizatorii seriviciilor săi, cât şi pentru organizaţia în sine la nivelul activităţii curente, al imaginii, dar şi în ceea ce priveşte respectarea standardelor şi cerinţelor impuse de evaluările specifice organizate de către ARACIP – învăţământ preuniversitar sau ARACIS – învăţământ universitar.

Bibliografie:

·         Legea educaţiei naţionale nr. 1 / 2011 actualizată, tipărit de Legestart.ro la 22.01.2018, Document Lege5 - Copyright © 2018 Indaco Systems;

·         Legea nr. 87 din 13 iulie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;

·         Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, modificată prin Legea 87/2006;

·         Programul PHARE TVET RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01, Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea ÎPT (2009), Ghid de bune practici în asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul profesional şi tehnic;

·         https://www.admitereliceu.ro/institutie/colegiul-tehnic-elie-radu-ploiesti;

·         https://ec.europa.eu/epale/sites/epale/files/indrumar_smc-fiatest.pdf;

·         http://smartstaff.ro/sistem-de-management-al-calitatii/.