Rezumat

Se prezintă o abordare de succes în ceea ce priveşte evaluarea principiilor calităţii, cu efecte multiple la nivelul unei unităţi de învăţământ, cu accent pe subprocesul de autoevaluare ca parte integrantă a procesului global de evaluare şi asigurare a calităţii.

Context

Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Liceul Tehnologic Ocna Mureş, fostul Grupul Şcolar de Chimie Industrială Ocna Mureş, judeţul Alba.

Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Respectiv:

„Grupul Şcolar de Chimie Industrială Ocna Mureş (numindu-se în prezent “Liceul Tehnologic) s-a înfiinţat în 1948, pe lângă Uzinele de Produse Sodice „Solvay” , sub denumirea de Şcoala Profesională  Chimică.

Pe parcursul deceniilor a funcţionat şi s-a dezvoltat ca şcoală cu profil tehnic, pregătind mii de absolvenţi pe diferite forme de învăţământ, în domenii specifice industriei chimice şi specializări conexe (mecanică, electrotehnică). Fiind una dintre puţinele şcoli cu profil industrial chimic la nivel naţional, aici s-au pregătit elevi din toate colţurile ţării la nivel de şcoală profesională şi şcoală de maiştri, cei mai mulţi având contracte cu diferite întreprinderi de profil. Din 1973 s-a numit „Liceul de Chimie Industrială Ocna Mureş„ pregătind absolvenţi de liceu industrial şi şcoală profesională.

După 1989, Uzinele de Produse Sodice Ocna Mureş, principalul beneficiar al forţei de muncă pregătită în Grupul Şcolar de Chimie Industriala Ocna Mureş (vechea denumire a şcolii), a intrat într-o etapă prelungită de regres, fapt ce a obligat la orientarea spre alte domenii de pregătire a elevilor. Acesta este motivul pentru care instituţia noastră a fost nevoită să pună accent pe calificari profesionale cerute pe piaţa forţei de muncă atât în ţară cât şi în comunitatea europeană.”[2]

La momentul realizării intervenţiei, reprezentanţii unităţii şcolare îşi propuneau ca obiectiv general„simplificarea formulărilor descriptorilor de calitate pentru ca să poată fi înţeleasă de toate categoriile de personal din şcoală pentru a putea face o evaluare corectă”[3]

Totodată, au fost enunţate şi o ţintă şi nişte obiective specifice, respectiv:

·         „Înţelegerea conţinutului descriptorilor de performanţă de la principiile calităţii;

·         Identificarea dovezilor corespunzătoare şi a locaţiilor acestora;

·         Analizarea dovezilor identificate prin analiză SWOT (stabilirea punctelor slabe şi tari);

·         Formularea aprecierilor;

·         Ierarhizarea punctelor slabe;

·         Stabilirea planurilor de îmbunătăţire pentru punctele slabe identificate;

·         Planificarea implementării şi monitorizării planurilor de îmbunătăţire.”[4]

Se observă atenţia acordată înţelegerii principiilor calităţii, aspect esenţial în vederea elaborării unui raport de autoevaluare consistent, pertinent şi, nu în ultimul rând, obiectiv şi realist.

Strategii şi intervenţii

Ca strategie de lucru s-a optat pentru lucrul în echipă. Ca primă etapă în definirea strategiei de lucru şi a intervenţiilor, la nivelul unităţii şcolare s-au desemnat responsabili pentru introducerea acestei practici, respectiv demersul a fost coordonat de către CEAC – Comisia pentru Evaluare şi Asigurare a Calităţii din cadrul şcolii, astfel stabilindu-se coordonatorul/liderul echipei de lucru.

Cele 7 principii ale calităţii au fost repartizate membrilor CEAC, care sunt membri ai CP – Consiliul Profesoral.

Fiecare responsabil de principiu şi-a format o echipă de lucru din rândul profesorilor sau a personalului administrativ.

Ca intervenţii detaliate, s-au parcurs următoarele etape[5]:

1.      Interpretare, clarificare, reformulare: Fiecare membru al echipei are repartizat 3 sau 5 descriptori de performanţă din cadrul principiului. Echipa interpretează fiecare descriptor de performanţă pentru a găsi o formulare accesibilă, pe înţelesul tuturor.

2.      Colectare dovezi şi analiză SWOT: Odată clarificat ce trebuie făcut, fiecare membru din echipă identifică şi localizează dovezile pentru descriptorii repartizaţi, le studiază şi face o analiză tip SWOT pentru a stabili punctele slabe şi tari pentru descriptorul respectiv.

3.      Ierarhizare: Responsabilul de principiu centralizează datele şi discută cu echipa pentru a ierarhiza punctele slabe identificate.

4.      Prioritizare şi formulare plan de îmbunătăţire: Împreună cu echipa se stabilesc principalele acţiuni ce ar trebui urmate pentru a imbunataţi punctele slabe găsite. Responsabilul de principiu centralizează propunerile de îmbunătăţire, formulează planul de îmbunătăţire pentru a fi discutat şi finalizat în cadrul CEAC în vederea propunerii spre aprobare în CP şi CA (Consiliul de Administraţie) ale şcolii.

5.      Dezbatere, aprobare şi informare: Propunerile de planuri de îmbunătăţire sunt dezbătute în şedinţele CP şi CA ale şcolii, după ce sunt aprobate, sunt aduse la cunoştinţă prin afişare, informare directă, şedinţe de informare.

Am evidenţiat prin subliniere o serie de aspecte şi elemente importante pentru anul elaborării şi implementării intervenţiei, când aceste concepte nu erau implementate în multe unităţi de învăţământ din ţară.

În ceea ce priveşte resursele necesare pentru acest tip de intervenţie, la nivelul unităţii şcolare ţintă s-au utilizat următoarele tipuri de resurse:

·         „Umane: între personalul şcolii;

·         Materiale: hârtie, calculator, toner, arhivă, documente şcolare etc.;

·         De timp: permanent;

·         Buget: bani pentru achiziţionarea consumabilelor.”[6]

Se observă că se impune o asumare clară a faptului că subprocesul de evaluare a principiilor calităţii este unul continuu, aşa cum este şi procesul global de evaluare şi asigurare a calităţii. Raportat la continuitatea procesului global şi a subproceselor sale specifice, unitatea şcolară vizată îşi asumase şi nişte planuri de viitor, respectiv: „Formarea persoanelor noi angajate în domeniul activităţilor de asigurare a calităţii din şcoală prin derularea unor activităţi de informare şi de bune practici.”[7]. Ceea ce denotă nu doar asumarea angajamentului în asigurarea calităţii, ci şi crearea unei politici organizaţionale dedicate şi a unui mod de lucru standardizat.

Din experienţa implementării acestor intervenţii cu caracter de bună practică, au rezultat şi o nişte observaţii, cu titlu de recomandare:

1.      „Recomandăm realizarea unor organigrame[8] cu membrii echipei pe principii şi descriptori de performanţă pentru ca repartizarea sarcinilor să fie clară şi să vă asiguraţi că toţi ştiu ce au de făcut.

2.      Să fixaţi termene de realizare reale şi asiguraţi-vă că ele sunt respectate.”[9]

Rezultate

În ceea ce priveşte rezultatele obţinute sau aşa-numitele dovezi ale succesului pentru implementarea acestei practic începând cu anul şcolar 2007-2008, cadrele didactice de la Liceul Tehnologic Ocna Mureş evidenţiiază următoarele:

1.      „Volumul mare de muncă s-a repartizat în cantităţi mici şi pe cât posibil egale la întreg personalul şcolii, toţi au fost implicaţi în activităţi de asigurare a calităţii şi prin aceasta conştientizaţi de necesitatea acestor tipuri de activităţi.

2.      Acest tip de evaluare pe principii se face în mod continuu, astfel fiind realizată şi o monitorizare permanentă a calităţii activităţilor din şcoală.

3.      Minirapoartele pe principii sunt foarte utile la întocmirea raportului de autoevaluare a şcolii.”[10]

Respectiv, se evidenţiază faptul că succesul demersului constă în lucrul în echipă, prin implicarea întregului personal al unităţii şcolare, ceea ce contribuie atât la conştientizarea, cât şi la formarea profesonialului propriu în ceea ce priveşte specificul activităţilor necesare proceselor de evaluare şi asigurare a calităţii. Totodată, acest tip de practică permite obţinerea unor informaţii utile, în mod centralizat, pentru întocmirea raportului de autoevaluare a şcolii, respectiv permite creşterea gradului de eficientizare.

Concluzii

În concluzie, evaluarea principiilor calităţii în sistemul implementat la Licetul Tehnologic Ocna Mureş reprezintă o bună practică în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii instituţionale a unei unităţi şcolare şi nu doar din perspectiva proceselor specifice asigurării calităţii actului educaţional, ci şi a definirii şi reglementării unui mod de lucru specific eficient, plurivalent: creşterea gradului de coeziune la nivelul personalului şcolar, dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor de lucru în echipă ale personalului, informarea şi conştientizarea întegului personal privind cerinţele de evaluare şi asigurare a calităţii.

Bibliografie:

·         Programul PHARE TVET RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01, Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea ÎPT (2009), Ghid de bune practici în asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul profesional şi tehnic;

·         http://www.liceultehnologicocnamures.ro/