Rezumat

Colectarea feedback-ului face parte din procesul de autoevaluare sistematică realizat anual de către orice instituţie de învăţământ în vederea revizuirii şi îmbunătăţirii strategiilor şi a planurilor de dezvoltare, cât şi a respectării cerinţelor normative în vigoare în materie de evaluare şi asigurare a calităţii.

Context

Contextul BP identificate se situează la nivelul Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT), în a doua parte a decadei 2000-2010, la Colegiul Tehnic „Traian Vuia” din Galaţi.

Conform sursei de documentare[1], la momentul realizării demersurilor din care a derivat BP identificată, unitatea şcolară ţintă era parte, ca şi în prezent, a Învăţământului Profesional şi Tehnic, actualmente definit ca învăţământ tehnologic şi vocaţional.

La momentul realizării intervenţiei, reprezentanţii unităţii şcolare îşi propuneau ca obiective derivate din reglementarea colectării feedback:

• „Evaluarea metodelor şi a mijloacelor de predare evaluare folosite de cadrele didactice;
• Evaluarea bazei materiale oferite de către şcoală;
• Evaluarea impactului activităţilor extraşcolare şi educative;
• Evaluarea relaţiei profesor părinte;
• Evaluarea gradului de satisfacţie al părintilor si comunităţii locale privind serviciile oferite de şcoală.”[2]

Strategii şi intervenţii

Ca strategie de lucru s-a optat, ca şi în cazul altor bune practici identificate, pentru lucrul în echipă, respectiv:

• între personalul unităţii şcolare este implicat în procesul de colectare feedback, având ca instrumente de lucru chestionare dedicate;
• cooperare între membrii CEAC şi psihologul şcolii pentru elaborarea chestionarelor.

Procesul de colectare feedback stabilit în unitatea şcolară ţintă prevedea o serie de etape cronologice, detaliate după cum urmează:

• „Membrii comisiei (CEAC) elaborează chestionarele care vizează obiectivele stabilite;
• Se stabilesc eşantioanele reprezentative;
• Se aplică chestionarele grupului ţintă;
• Se colectează chestionarele şi se analizează;
• Se realizează o situaţie statistică a răspunsurilor celor chestionaţi;
• Se elaborează de către psihologul şcolii un raport final de interpretare a rezultatelor; acesta va fi prezentat în consiliul profesoral în luna iunie.”[3]

Respectiv, prin rezumare, etapele necesare implementării măsurilor de colectare feedback au fost:

1. elaborare chestionare[4];
2. eşantionare;
3. aplicare chestionare;
4. colectare chestionare şi analiză;
5. realizare situaţie statistică;
6. raportare privind interpretarea rezultatelor;
7. prezentare raport.

În ceea ce priveşte chestionarele elaborate, se impune precizarea că acestea trebuie revizuite periodic astfel încât să fie relevante pentru contextul în care sunt aplicate.

Rezultate

Ca rezultate ale demersului, unitatea de învăţământ a indicat contribuţiile pe care răspunsurile primite le au în observarea activităţii la nivelul unităţii şcolare, permiţând revizuirea strategiilor şi a planurilor pentru dezvoltarea instituţională.

Concluzii

În concluzie, buna practică prezentată în ceea ce priveşte colectarea feedback este utilă nu doar din perspectiva proceselor specifice acestui demers, procese descrise succint şi coerent, ci şi din perspectiva recomandărilor specifice în acest sens. Astfel, deşi BP identificată s-a implementat cu câţiva ani în urmă, aceasta rămâne de actualitate, răspunzând ultimelor cerinţe şi tendinţe în ceea ce priveşte colectarea feedback-ului şi opiniilor despre actul educaţional sau despre activitatea unei unităţi de învăţământ. Drept dovadă, un material elaborat recent[5], chiar dacă pentru învăţământul universitar şi doar despre o componentă a actului educaţional (în speţă, serviciile de consiliere şi orientare în carieră), subliniază importanţa cunoaşterii opiniei despre actul educaţional, în ansamblu, a cât mai multor categorii de respondenţi, respectiv feedback şi opinii de la beneficiarii direcţi şi indirecţi, de la actorii interni şi externi.

Bibliografie:

• Programul PHARE TVET RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01, Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea ÎPT (2009), Ghid de bune practici în asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul profesional şi tehnic.

[1] Programul PHARE TVET RO2006/018-147.04.01.02.01.03.01, Instruire şi Consultanţă pentru Dezvoltarea ÎPT (2009), Ghid de bune practici în asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul profesional şi tehnic, p. 46-51.

[2] Ghid de bune practici în asigurarea calităţii educaţiei şi formării profesionale în învăţământul profesional şi tehnic, p. 46.

[3] Idem.

[4] În metarialul sursă, la p. 47-51 sunt prezentate modele de chestionare. V. http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/4.8.4.%20Anexa%201.pdf , p. 47-51

[5] V. http://cercetare.spiruharet.ro/qareers/IO4ro.pdf , reprezentând rezultatul principal al proiectului QAREER - https://qareer.ro/ro/, finalizat în anul 2017 şi implementat în cadrul programului Erasmus+ de către mai multe universităţi europene.