Partea I

 

În această prezentare a unei bune practici abordăm un nou aspect legat de procesele de învățare și redare exemplificate pe baza cercetărilor din domeniul creierului. Ca și în celelalte materiale vom propune modalități concrete de lucru cu noi înșine și la clasă.

Este o permanentă invitație la a îndrăzni să fim noi înșine în cunoștință de cauză. Să avem curajul să învățăm permanent alături de elevi cum să învățăm și să transmitem.

Vom face în continuare referire la modul în care ne folosim creierul. Este foarte important să devenim conștienți în primul rând de modul în care prelucrăm ceea ce urmează să transmitem, indiferent de categoria socială căreia ne adresăm – elevi, colegi, părinți, autorități locale,etc.

 

1.Ce este gândirea? De ce și mai ales cum gândim?

Sunt mai multe posibilități de a răsounde. Cel mai simplu este acela de a accesa un dicționar de psihologie și a citi definirea conceptului.

Pe situl http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/GANDIREA49.php am găsit următoarea definiție:

 Gandirea este procesul psihic cognitiv superior cu ajutorul caruia sunt puse in evidenta insusirile esentiale si generale ale categoriilor de obiecte cat si relatiile dintre obiecte si fenomene, cu scopul de a intelege realitatea si de a rezolva situatiile problematice.

Nu vom detalia această definiție, ci vă vom ruga să vă oprți o clipă din citit și să căutați propriul răspuns bazându-vă pe propriul creier.

 

2 Gândirea inconștientă

Scrieți cu mîna dreaptă ce credeți dumneavoastră despre a gândi, apoi cu mâna stângă. Desenați ceva care să desemneze ceea ce înțelegi și cum explicați dumneavoastră gîndirea. Am abordat în materialele anterioare modalitatea de crea imagini pentru o mai bună memorie. Poate v-a venit în minte statueta Gînditorului de la Hmangia. Inserăm și imaginea care datează de apoximativ 8000 de ani și dă reprezentare deosebită a procesului de gândire.

Chiar dacă nu le obiectivăm, aceste forme de reprezentare apar în ceea ce putem denumi gândirea

Este o provocare pentru fiecare dintre noi să descoperim modalitatea de a folosi conștient niște mecanisme inconștiente.

Atunci când scriem cu mâna dreaptă este implicată emisfera stângă și activitatea descrisă se desfășoară în mod conștient. Atunci când scriem sau desenăm cu mâna stângă ies la iveală aspecte ale gândirii inconțtiente.

De obicei emisfera stângă, legată de gândirea conștientă ”vorbește” mai tare – fiind vorba de găndirea verbală, iar noi uităm să verificăm și dacă are ceva de spus și emisfera dreaptă care ”vobește” în imagini. Dacă nu învățăm în primul rând noi, pentru a-i putea învăța și pe elevi, să accesăm și cunoștințele din emisfera dreaptă, este ca și cum acestea nici nu ar exista. Freud folosea metafora aibergului – doar vârful acestuia este deasupra apei și reprezintă ceea ce utilizăm noi conștient din creierul nostru, restul rămân în inconștient sau subconștient. Cercetările moderne asupra creierului arată faptu că ceea în trecut era numit subconștient sau inconștient corespunde în mare parte cu activitatea emisferei drepte.

3. Mecanisme pentru accesarea memoriei subconștiente

S-a constat că deținem în deținem în memoria  subconștientă și inconștientă multe informații, date, cunoștințe care nu sunt în mod uzual ”conștientizate” de gândirea noastră conștientă. Am selectat câteva mecanisme pentru extragerea acestor informații stocate în subconștient propuse de în lucrarea TARE DE CAP?? – mod de întrebuințare a creierului a psihologului Vera Birkenbihl.

Mecanismul nr.1 – învățați să aveți răbdare cu voi înșivă – tocmai ați terminat de învățat pentru un examen sau doar exersați un discurs public. Știți cu siguranță faptul că informațiile au fos pregătite, dar aveți senzația unui cap gol.

Întrebați-vă subconștientul și așteptați – o modalitate este să scrieți întrebarea cu mâna stângă, relaxați-vă, și scrieți posibilul răspuns cu mâna stângă. Lăsați mâna stângă să facă ce vrea, poate doar desenează

O situație destul de des întâlnită  descrisă de expresia ”Îni stă pe limbă....” Ce facem atunci? De obicei trecem în revistă alfabetul și într-un final ”pescuim” răspunsul în apa în care este ascuns aisbergul de care vorbea Freud. Informațiile ”căzuseră în apă”.

Mecanismul nr.2 Reminiscența

Reminiscența este este o re-amintire după un interval de timp a ceea ce ai învățat. Un proverb america spune că ”Vara înveți să skiezi, iarna să înoți” deoarece pauzele în cursul învățării, de obicei în timp ce dormim sau facem altceva îi permit emisferei drepte să pună în ordine informațiile de detaliu din rețeaua noastră de cunoștințe.

Este un proces interesant - învățăm în timp ce nu învățăm. Pauzele pot fi umplute cu alt tip de activitate – de exemplu un student care învață la istorie poate învăța în pauze la latină.

Mecanismul nr.3 Braimstoming pentru o singură persoană

În cadrul acestui mecanism propunem formarea asociaților de idei , mecanism care, de altfel, are loc permanent în creierele noastre, legând o informație nouă de cele care există deja. Stimularea acestor asociații ne permite să cultivăm creativitatea.

Etapa 1 – în căutarea primelor idei

Pregătiți un teanc de cartonașe și treceți pe fiecare cartonaș un cuvânt cheie pentru o idee, apoi pe un altul alt cuvânt cheie pentru altă idee care vă vine, și tot așa. Pot fi până la 30 de cartonașe. Șmecheria contă în a stabili o asociere crativă între aspecte care aparent nu au nici o legătură – dar , legătura nu există doar pentru emisfera stângă – rațională.

Etapa a 2-a Modificați ordinea și succesiunea

Se amestecă cartonașele schimbându-se astfel ordinea

Etapa a 3-a – Faceți noi asocieri

Se așează teancul în fața noastră împreună cu o foaie de hârtie pentru notițe. Se iau de această dată câte 2 cartonașe și se fac asocieri între cele 2 cuvinte cheie. În acest mod apar alte tipuri de asocieri și idei. Nu vă cenzurați – nu refuzați nimic. Chiar dacă, fiind în acord cu emisfera stângă, cea mai vocală, cineva protestează în voi, spunând : ”Nu merge. E absurd!” mergeți mai departe. Veți descoperi aspecte imedite, idei noi, lucruri pe care le credeați de mult uitate/

Și nu uitați , învățați să (vă) ascultați corect pentru a acționa corect!

Succes!

BIBLIOGRAFIE

1.     Vera F Birkenbihl – TARE DE CAP?? – mod de întrebuințare a creierului – GEMMA PRES 2000

2.     Vera F Birkenbihl – Antrenamentul comunicării – GEMMA PRES 2007

3.     http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/GANDIREA49.php

4.     https://www.google.com/search?q=ganditorul+de+la+hamangia