Timpul pe care un copil il petrece la scoala ofera oportunitati nepretuite de invatare. Oportunitatile pierdute in acest moment pot avea un impact major asupra sanselor pe care le va avea copilul in viata. De aceea, este vital ca cei care au nevoie de ajutor suplimentar sa beneficieze de sprijinul adecvat la momentul oportun.

            Se pot intalni situatii in care:

      Unii copii se confrunta cu probleme pentru care nu primesc ajutorul necesar, deoarece dificultatile lor nu sunt recunoscute ca cerinte educative speciale.

      Mecanismul de certificare a cerintelor educative speciale este aplicat si in cazuri nespecifice pentru ca singurul lucru mecanism disponibil prin care se poate obtine sprijinul dorit: de exemplu, in cazul copiilor care se confrunta temporar cu dificultati sociale sau emotionale sau care au nevoie de ajutor suplimentar pentru "a recupera".

      Copii care se confrunta cu dificultati pe termen scurt si care ajung sa aiba probleme pe termen lung - timpul alocat unei evaluari oficiale pe CES poate sa duca la neacordarea sprijinului in momentul oportun, astfel incat, in momentul in care sprijinul este disponibil, dificultatea este deja agravata.

Importanta depistarii corecte a nevoilor si a cerintelor educationale speciale ale elevilor decurge din faptul ca adresabilitatea procesului de integrare educationala este complexa: in centrul preocuparilor integrative se afla beneficiarii directi, elevii cu C.E.S., incadrati in 7 categorii de elevi cu deficiente:

Citește mai mult: STRATEGII FOLOSITE DE PROFESORI PENTRU SPRIJINIREA ELEVILOR CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE

1. METODA ROBER:

                Aceasta metoda se bazeaza pe cinci elemente: observare (strangerea de informatii si notarea lor); organizare (ordonarea faptelor); ciorna (compunerea primei redactari); editare (corectarea ciornei); redactare (forma finala);

a)      Se discuta cu elevii dificultatile pe care le au. Se explica apoi metoda Rober, cu ajutorul fisei de lucru.

Citește mai mult: METODE DE DEZVOLTARE A CITIT-SCRISULUI ÎN EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

Integrarea inseamna ca relaţiile dintre indivizi sunt bazate pe o recunoaştere a integrităţii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le poseda. Când lipseşte recunoasterea acestor valori, se instaurează alienarea si segregarea între grupurile sociale. Altfel spus, integrarea se referă la relaţia stabilită între individ şi societate şi se poate analiza având în vedere mai multe niveluri, de la simplu la complex.

Integrarea presupune egalitatea de participare sociala si egalitatea de şanse in realizarea accesului la educaţie. Printre valorile actuale şi de perspectiva ale integrării societaţii democratice din lume le consideram dominante pe urmatoarele:

-    acceptarea tuturor diferentelor;

-respectul diversitatii;

-solidaritatea umana si mai ales cu persoane diferite ;

-lupta impotriva excluderii si marginalizarii;

-lupta impotriva inegalitatii sociale.

Citește mai mult: PROCESUL DE INTEGRARE AL COPIILOR IN DIFICULTATE

De ce este jocul atât de important?

           Esențial pentru dezvoltarea psihologică, pe toate planurile, de la cel cognitiv, la cel afectiv, dar și relațional, jocul are anumite particularități în cazul copiilor cu CES față de copiii tipici.

       Desigur, aceste particularități sunt dependente de condiția patologică subiacentă. Astfel, pentru copilul cu TSA jocul este, de cele mai multe ori repetitiv, nefuncțional, pentru cel cu ADHD – se manifestă prin impulsivitate, incapacitatea de a-și aștepta rândul ori de a memora regulile unui joc oarecare, pentru copilul cu disabilități intelectuale – va suferi sub raportul capacităților de reprezentare mintală, raționament, previziune etc.

            În plus,   între copilul cu deficienţă mintală  şi copilul normal, există diferenţe semnificative sub aspectul  caracteristicilor  Z.P.D. (Zona Proximei Dezvoltări). Astfel,   în timp ce copilul cu intelect normal se caracterizează printr-o zonă proximă largă, dinamică, eficientă, sub aspectul realizărilor noilor achiziţii cognitive, dar şi a celor din domeniul afectivităţii, al comportamentelor, al comunicării al creativităţii etc.    

Citește mai mult: Jocul la copiii cu CES