1. METODA ROBER:

                Aceasta metoda se bazeaza pe cinci elemente: observare (strangerea de informatii si notarea lor); organizare (ordonarea faptelor); ciorna (compunerea primei redactari); editare (corectarea ciornei); redactare (forma finala);

a)      Se discuta cu elevii dificultatile pe care le au. Se explica apoi metoda Rober, cu ajutorul fisei de lucru.

SUBIECTUL
INTRODUCERE		1.Repetarea subiectului
		2. Exprimarea unei opinii
		3. Enuntarea in ordine a subtemelor
Subtema	Subtema	Subtema	Subtema
Element	Element	Element	Element
element	element	element	element

b)      Se alege un subiect simplu, de care sa fie interesati cat mai multi elevi. Rubricile fisei de lucru se vor completa impreuna cu elevii. Se va explica elevilor modul in care se va proceda: se vor anunta temele si subtemele, indicand elementele ce fac parte din fiecare subtema. Se elaboreaza un paragraf introductiv (subiect, opinie, prezentarea in ordine a subtemelor). Se realizeaza o ciorna cu spatiul intre randuri pentru a o corecta, se revizuieste ciorna si apoi se redacteaza forma finala.

c)      Elevii repeta oral etapele metodei rober.

d)      Elevii executa aceste etape, alegand un subiect care ii intereseaza.Elaboreaza un plan, care va fi redactat mai tarziu.

e)      Pornind de la un plan, vor incepe sa scrie. La fiecare etapa vor fi laudati si incurajati. Acest exercitiu se repeta cu subiecte simple, pana cand elevii invata tehnica de realizare. Se va creste progresiv dificultatea subiectelor, fiind rezolvate si subiecte din programa obisnuita.Redactarea se poate face atat in clasa, cat si ca tema pentru acasa. La fiecare nou exercitiu se vor face observatii pozitive.

f)        Se va efectua si un post- test, ce poate lua forma unei discutii asupra urmatoarelor puncte: ameliorarea rezultatelor obtinute, micsorarea timpului necesar pentrurecopierea textelor, micsorarea tensiunilor intre elevi, cresterea increderii in sine.

2. SCHEMATIZAREA:

            Aceasta tehnica permite elevilor imbunatatirea aptitudinilor de studiu personal si capacitatea de a organiza un continut, de a rezuma si planifica o redactare. Tema sau subiectul principal sunt reprezentate grafic in centrul unei foi, iar caracteristicile, in cazul exemplului sunt reprezentate grafic in centrul unei foi, iar caracteristicile, in cazul exemplului sunt distribuite in jurul acestuia.

          Imaginea grafica ajuta elevii sa inteleaga raporturile dintre elemente si sa le memoreze mai bine. Utilizand si metoda grafica, aceasta metoda este una multisenzoriala. Ea este utila mai ales copiilor cu dificultati de invatare, in special pentru cei ce au aptitudini creatoare.

a)      Pentru a prezenta aceasta metoda elevilor, li se citesc scurte pasaje privind subiecte generale. Elevii vor cauta ideile principale.

b)      Se aleg pasaje usor de inteles, pe care elevii le-au studiat deja. Subiectul se aprofundeaza prin intrebari si se va elabora o schema. Se va cere elevilor sa se scrie ideile principale in cateva cuvinte in jurul imaginii. Elevii copiaza schema in caiet.

c)      Se reia exercitiul, unul din elevi efectuand schema la tabla, fiind ajutat prin intrbari si comentarii pozitive.

d)      Elevii verifica ce au facut individual cu ce se afla pe tabla si discuta dificultatile pe care le-au intampinat.

e)      Elevii pot face exercitiul singuri, plecand de la subiecte simple.

f)        O data cunoscuta metoda, se poate trece la teme din lectiile curente. In acest stadiu participarea profesorului este obligatorie pentru a stimula elevii sa-si impartaseasca ideile.

g)       Post-testul poate implica discutii asupra utilitatii schematizarii pentru o mai buna intelegere.

            Aceasta metoda poate contribui si la dezvoltarea memoriei pe termen lung, ca si pentru recapitulari. In loc sa se scrie subiecte intregi, elevul se poate raporta mai usor la schemele create anterior.

            Un alt avantaj al metodei consta in faptul ca schematizarea reprezinta un exercitiu foarte bun pentru redactare. Inainte de a scrie, elevul isi face un plan schematizat, numeroteaza elementele schemei si poate elabora o ciorna, incepand cu elementele mai cunoscute.

3.TEHNICA  PARCURGERILOR  REPETATE:

                     Aceasta tehnica permite strangerea de informatii din mai multe surse. Elevul parcurge de mai multe ori textul, urmarind de fiecare data alt scop, de exemplu:

      Extragerea de titlluri si de subtitluri (pe care le va transforma in intrebari);

      Studierea imaginilor, a tebelelor, a diagramelor si a graficelor;

      Studierea organizarii subiectului;

      Citirea paragrafului introductiv;

      Citirea fiecarei propozitii din fiecare paragraf;

      Citirea paragrafului cu concluzii;

      Citirea unui pasaj complet;

                     Profesorul va trebui sa adapteze metoda la cerintele individuale ale elevilor. Daca acesta este un elev cu dificultati de citit, el poate sublinia elementele importante pentru a le regasi mai usor cand ii vor fi necesare.

4. AUTOCHESTIONAREA:

 Metoda permite imbunatatirea aptitudinilor pentru citit. Elevii isi pun intrebari  (de ce, cum, unde, cat) in timp ce citesc si isi noteaza raspunsurile la o a doua lectura.

5. DESCOPERIREA CUVINTELOR:

                     Metoda imbunatateste fonetica si este utila elevilor ce nu recunosc anumite cuvinte. Ea consta in urmatoarele etape:

      Citeste restul propozitiei (contextul);

      Elimina prefixul (daca este cazul);

      Elimina sufixul (daca este cazul);

      Cauta un element cunoscut in interiorul noului cuvant;

      Cauta un cuvant asemanator;

      Desparte cuvantul in silabe;

      Consulta un dictionar;

      Solicita ajutorul altcuiva.

6. REDACTAREA  UNUI  PARAGRAF:

                    Metoda cuprinde urmatoarele etape:

      Redactarea unei propozitii de inceput;

      Redactarea a trei fraze descriptive;

      Redactarea unei fraze de incheiere.

7. INTREBARI RECIPROCE:

                 Aceasta metoda, are urmatoarele etape:

      Atat elevii, cat si profesorul citesc in liniste un pasaj de text;

      Elevii pun intrebari profesorului;

      Profesorul pune intrebari elevilor;

      Elevii si profesorul trec la citirea urmatorului paragraf.

Metoda permite elevilor sa puna din ce in ce mai multe intrebari si sa-si imbunatateasca intelegerea textelor citite.

METODE UTILIZATE DE PROFESORUL DE SPRIJIN/ ITINERANT PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SI A GANDIRII:

METODE GENERALE:

1. METODA STAUFFER:

             Metoda Stauffer poate fi aplicata in activitatile desfasurate cu toti elevii ce sunt capabili sa citeasca la nivelul clasei intai.Principalele etape ale acestei metode:

      Previziunea . Elevul face previziuni asupra intamplarilor ulterioare din povestire. Profesorul pune intrebari: ce crezi? De ce? Dupa  parerea ta ce se va intampla? Dupa o discutie generala, fiecare elev va retine un element pe care il va verifica dupa lectura.

      Lectura. Elevii citesc textul in gand si verifica singuri daca previziunile lor sunt exacte.

      Confirmarea. Elevii discuta in grup daca previziunile lor se apropie de continutul textului. Pentru aceasta se citesc cu voce tare pasajele reprezentative ale textullui.

2.METODA GIASSON:

                      Invatarea lecturii bazata pe utilizarea diferentelor functionale ale limbajului, descrisa de J. Giasson si J. Theriault, permite copilului atingerea unui scop precis si urmarirea unui interes personal. Elevul trebuie sensibilizat pentru a urmari un scop prin lectura. Functiile limbajului sunt definite de autori  astfel:

      Functia instrumentala- Elevul isi exprima interesele personale.

      Functia de reglare- Elevul isi controleaza comportamentul.

      Functia personala- Elevul isi exprima sentimentele, dorintele.

      Functia de cunoastere- Elevul invata sa exploreze realitatea.

      Functia imaginativa- Elevul face apel la creativitate.

      Functia informativa- Elevul transmite un mesaj.                 

3. METODA COLECTIVA DORSEZ HAMOND:

              Pentru ca elevul sa inteleaga mai bine ceea ce citeste, mai ales daca este un text stiintific mai complex, trebuie sa facem recurs la tehnici speciale.Daca elevul nu poseda cunostinte suficiente pentru a-l intelege, ii va fi teama, va citi intr-un ritm mai lent si nu va intelege sensul textului. Metoda Hammond permite imbunatatirea acestui gen de lectura.

Caracteristici ale metodei:

-         In timp ce citeste, elevul face apel la cunostinte achizitionate si noi cunostinte acumulate din text;

-         Nu toti elevii inteleg textul in aceeasi masura. Lectura va fi cu atat mai utila, cu cat ei stiu mai mult.

Etapele fundamentale ale metodei sunt:

      Elevii sunt solicitati sa povesteasca tot ce stiu despre un subiect, ce cred despre acesta si ce ar dori sa mai afle. (pe tabla se scriu aceste trei subiecte).

      Elevii citesc textul.

      Dupa lectura, se verifica cunostintele achizitionate, prin intrebari de genul: Ce ati aflat nou?/ Ati aflat ce va interesa?/ Ce v-a interesat mai mult?/ Ce ati inteles?

                            4. METODA INTREBARILOR (REQuest):

               Aceasta metoda, descrisa de A.V. Manzo, invata elevii sa-si puna intrebari, intelegand singuri ce s-a citit. Metoda poate fi folosita individual sau in grup.

                    Principalele intrebari recomandate de autor:

1.      Intrebari   pentru a sublinia cuvintele esentiale;

2.      Intrebari ce stimuleaza discutiile;

3.      Intrebari personale;

4.      Intrebari ce determina interpretarea personala.

Se recomanda punerea de intrbari de catre profesor dar, mai important este ca elevii sa-si puna  singuri intrebari si sa-si stabileasca singuri lecturile viitoare.    

Etapele fundamentale ale etapei sunt:

      Profesorul si elevul citesc in gand;

      Dupa aceasta se pun intrebari si se raspunde.

5. METODA TEXTELOR CAPCANE:

               Metoda poate fi folosita in diverse moduri. Profesorul va omite intentionat unele cuvinte din text iar elevii le vor completa. Se accepta sinonimele. Metoda permite imbunatatirea capacitatii de a prevedea si il va ajuta sa inteleaga mai bine ce citeste. Elevul trebuie sa justifice alegerea cuvintelor respective:

Etapele principale stabilite de autori sunt:

      Fiecare elev trebuie sa completeze textul individual;

      Elevii isi justifica raspunsurile in grupuri de doi sau trei. Se alege cel mai bun raspuns;

      Se fac schimburi de pareri intre grupuri;

      Se discuta fiecare raspuns pana la stabilirea consensului.

Caracteristice de aplicare:

      Pentru buna itelegere a semnificatiei unui paragraf, elevul trebuie sa faca apel la context;

      Textul trebuie sa raspunda nivelului de lectura al elevilor;

      Textul trebuie sa contina fraze scurte si sa aiba circa 150 de cuvinte;

      Se poate elimina doar anumite cuvinte (adjectivele, verbe, substantive etc.);

      Se vor accepta sinonime si termeni echivalenti ce nu modifica sensul textului.

Etape fundamentale:

      Se incepe prin exemplificarea procedeului de eliminare a cuvintelor si a cerintei de completare;

      Se citesc pasajele si li cere se cere sa le complteze;

      La cerere li se va da textul scris cu lacune;

6.VIZUALIZAREA:

             Aceasta metoda pedagogica permite elevilor reprezentarea mentala a ceea ce au vazut, citit sau auzit.

                 Etapele fundamentale ale metodei sunt:

      Profesorul citeste elevilor un pasaj;

      Elevii povestesc imaginile mentale pe care le evoca textul;

      Ei descriu aceste imagini cu ajutorul gesturilor, a unui desen sau a unui text.

7. METODA LECTURII DIRIJATE:

              Aceasta metoda, elaborata de A. V. Manzo, permite elevilor sa se raporteze la ceea ce au citit.

    Etape fundamentale:

      Se va cere elevilor sa citeasca in gand si apoi sa povesteasca cu cat mai multe detalii;

      Elevii citesc in gand;

      Ei vor reproduce textul cat mai fidel posibil, fara a mai urmari textul;

      Elevii recitesc textul pentru a se verifica;

      Elevii fac un rezumat al textului;

      Profesorul pune intrebari, pentru a fixa cunoasterea textului;

      Se pun intrebari de verificare a cunoasterii detaliilor.

METODE UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA VOCABULARULUI:

1. LECTURA CU VOCE TARE:

              Lectura cu voce tare poate avea doua obiective: comunicarea sau evaluarea. Ea trebuie facuta in fata persoanelor interesate, care nu urmaresc textul. Metoda permite o trecere de la limbajul oral la cel scris si ofera elevilor posibilitatea de informare a colegilor. Nu se recomanda lectura cu voce tare, pe roluri.

              Pentru a determina marirea vitezei de citire, profesorul poate citi, tot cu voce tare, in paralel cu elevul, urmarind progresiv viteza de citire. In timp ce citeste, elevul urmareste textul cu degetul.

2. METODA SUSTINERII VIZUALE, AUDITIVE SI TACTIL KINESTZICE:

  Aceasta metoda multisenzoriala, elaborata de G.Fernald, se adreseaza elevilor cu dificultati de citire grave. Ea face apel la exercitii individuale de pronuntie a cuvintelor. Elevul pronunta fiecare silaba a cuvantului, urmarind textul cu degetul.

3. METODE DE DEZVOLTARE A VOCABULARULUI:

Metodele ce urmeaza sunt foarte utile pentru elevii cu dificultati de invatare a vocabularului:

-         Scrierea de cuvinte pe cartonase;

-         Urmarirea cu degetul a cuvantului pronuntat;

-         Modelarea cuvantului din plastilina;

-         Compunerea cuvintelor din litere;

-         Scrierea pe nisip;

-         Scrierea cu litere cu magnet;

-         Scrierea cu creioane sau creta colorata;

-         Inscrierea intr-o fisa;

-         Folosirea imaginilor ce reprezinta cuvantul;

-         Utilizarea cuvantului in diferite contexte.

Elaborarea unei banci de cuvinte:

          Elevul poate construi o banca de cuvinte pe care le cunoaste si le poate scrie, cuvinte bine fixate. Cuvintele se inscriu in fise, putand verifica usor cunoasterea lor.

Depistarea cuvintelor dificile:

Elevul citeste un text compus din cuvinte ce reprezinta dificultati. Apoi i se solicita:

-         Sa gaseasca un cuvant dificil intr-o pagina;

-         Sa numere de cate ori cuvantul apare in pagina;

-         Sa gaseasca cuvantul, plecand de la un sinonom.

Lectura variata:

Lectura zilnica  va varia, ramanand la decizia specialistilor alegerea textelor, in functie de nivelul elevului.

Exercitii de fonetica:

Aceste exercitii pot ajuta elevii slabi la lectura, in recunoasterea cuvintelor plecand de la legatura dintre sunete si simboluri. Exercitiile de acest tip se raporteaza la dificultatile de pronuntie ale elevului. Aceste exercitii trebuie facute individual.

Inversiuni:

                  Profesorii si parintii sunt deseori ingrijorati deoarece anumiti elevi au tendinta sa inverseze literele dintr-un  cuvant, sa confunde sau chiar sa scrie litere invers. Ei considera ca acestea sunt semne de dislexie sau de tulburari de perceptie sau neurologice. Totusi, aceasta pare a fi o caracteristica frecventa a copiilor, mai ales sub varsta de 7 ani. Ele sunt considerate de specialisti dificultati normale de invatare a citit-scrisului.

                           Sitografie:

http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/