Bune practici privind formarea profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate pentru proiectul ProFORM

 

 

 

Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

 

Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

 

     Beneficiar  /        Partener 1/        Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

 

Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

 

Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

 

Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

 

Categorie expert: Expert termen lung

 

 

 

Îmbunătăţirea cunoaşterii şi învăţării prin

 

dezvoltarea comunităţilor de practică

 

 

 

Termenul „comunitate de practici” este relativ recent, chiar dacă fenomenul la care face referire este vechi. Conceptul s-a dovedit a oferi o perspectivă utilă asupra cunoașterii și învățării. Un număr tot mai mare de persoane și organizații din diverse sectoare se concentrează acum pe comunitățile de practici ca o cheie pentru îmbunătățirea performanței lor [1, 2].

 

Această scurtă introducere generală examinează ce sunt comunitățile de practici și de ce cercetătorii și practicienii în atât de multe contexte diferite le consideră utile ca abordare a cunoașterii și învățării [1].

 

 

 

 

 

 

Nu tot ce se numește comunitate este o comunitate de practici [2]. Pe baya referinţei [5], în figura 1 prezentăm deosebirea dintre grup de lucru (echipă)şi comunitatea de practici. Grupurile de lucru şi comunităţile de practici sunt complementare.

 

 

Figura 1 Grup de lucru – Comunitate de practică [5]

 

O comunitate de practici are trei caracteristici cruciale: domeniul, comunitatea şi practicile.

 

 

 

Domeniul: O comunitate de practici nu este doar un club de prieteni sau o rețea de conexiuni între oameni. Are o identitate definită de un domeniu de interes comun. Prin urmare, apartenența implică un angajament față de domeniu și, prin urmare, o competență împărtășită care îi disting pe membri de alți oameni. Domeniul nu este neapărat recunoscut drept „expertiză” în afara comunității [1, 3].

 

 

 

Comunitatea: În urmărirea interesului lor pentru domeniul lor, membrii se angajează în activități și discuții comune, se ajută reciproc și împărtășesc informații. Construiesc relații care le permit să învețe unul de la celălalt; le pasă de starea lor unul cu celălalt. Un site web de socializare în sine nu este o comunitate de practică. A avea aceeași slujbă sau același titlu nu înseamnă o comunitate de practică decât dacă membrii interacționează și învață împreună. Elevii unei şcoli pot avea multe în comun, dar dacă nu interacționează și învață împreună, nu formează o comunitate de practici. Membrii unei comunități de practici nu lucrează neapărat împreună zilnic. Impresioniștii, de exemplu, obișnuiau să se întâlnească în cafenele și studiouri pentru a discuta stilul de pictură pe care îl inventau împreună. Aceste interacțiuni au fost esențiale pentru a le face o comunitate de practici, chiar dacă deseori au pictat singuri [1, 3].

 

 

 

Practicile: O comunitate de practici nu este doar o comunitate de interes - oameni cărora le plac anumite tipuri de filme, de exemplu. Membrii unei comunități de practici sunt practicieni. Ei dezvoltă un repertoriu comun de resurse: experiențe, povești, instrumente, modalități de abordare a problemelor recurente - pe scurt o practică comună. Acest lucru necesită timp și interacțiune susținută [1, 3].

 

 

 

Exemple de comunităţi de practici:

 

-          O comunitate de practică în domeniul open source îi cuprinde –inițial– pe dezvoltatorii principali şi pe programatorii adiționali (contributors).

 

-          Comunitatea cadrelor didactice care predau o anumită disciplină într+o anumită regiune sau la nivel naţional. Un exemplu de CoP (Community of Practice) este Uniunea Profesorilor De Informatică (UPIR) [6]. Un alt exemplu din informatică este grupul celor care susţin Cercul “Programare cu Răbdare” [7].

 

-          Platformele de socializare permit realizarea de grupuri ale practicienilor unui domeniu care să se comporte ca o comunitate de practici. Exemple de astfel de platforme sunt:

 

o   Facebook ne permite să creăm grupuri care sunt doar prin invitație sau deschise publicului larg. Acesta poate fi un instrument util pentru noi pentru a împărtăși și a stoca informațiile de contact ale membrilor grupului și pentru a posta informații relevante, dar nu ne permite un dialog și schimb aprofundat ca și alte platforme web sau de e-mail.

 

 

 

o   LinkedIn este un site de rețea socială legat de afaceri, cu o platformă similară cu Facebook. Putem crea un spațiu pentru grupul nostru pe LinkedIn pentru a păstra legătura cu grupul nostru și a partaja informații.

 

o   Grupurile Google: Acest instrument ne permite să stocăm contacte de e-mail pentru grupul nostru, să avem discuții bazate pe e-mail și să trimiteți mesaje către întregul grup (similar cu un serviciu de liste). Documentele pot fi, de asemenea, partajate prin e-mail prin intermediul grupului.

 

Putem evalua performanța comunității noastre prin evaluarea, de exemplu:

 

1.       Contabiliyarea anumitor rezultate livrabile

 

2.       Respectarea unor practici promițătoare

 

3.       Membrii grupului care raportează că discuțiile sunt valoroase pentru activitatea lor

 

4.       Numărul de membri noi care s-au alăturat grupului

 

5.       Numărul membrilor care au participat la o discuție în ultimele două luni.

 

Concluzii

 

 

 

Progresul în cadrul unui domeniu, într-o anumită regiune, se poate asigura de un mod de organizare numit comunitate de practică. Materialul de mai sus reprezintă o provocare adresată cursanţilor proFORM pentru a forma comunităţi de practică la nivelul proiectului, programului de formare urmat sau la nivel de modul.

 

 

 

Bibliografie

 

 

 

1.       Etienne  Wenger,  Communities  of practice – a brief introduction, https://wenger-trayner.com/wp-content/uploads/2015/04/07-Brief-introduction-to-communities-of-practice.pdf

 

2.       Cox, Andrew M.(2005),  What are communities of practice? A comparative review of four seminal works. Journal of Information Science, 31 (6). pp. 527-540, http://dx.doi.org/10.1177/0165551505057016

 

3.       Sedef Uzuner  Smith, Suzanne Hayes, Peter Shea, A    Critical Review of the Use of Wenger's Community of Practice (CoP) Theoretical Framework in  Online and Blended Learning Research, 2000-2014, Online Learning 21(1), 209-237. doi: 10.24059/olj.v21i1.963.

 

4.       Theory-Based, Model-Based  Community Practice http://resources.css.edu/library/docs/cp2.pdf.

 

5.       Sabin Corneliu Burada, https://profs.info.uaic.ro/~busaco/teach/courses/icome/presentations/iCome12Comunitati.pdf.

 

6.       UPIR, http://www.upir.ro/index.php/ro/

 

7.       Programare cu rabdare, https://programarecurabdare.ro/