Rezumat

Bunele practici referitoare la educaţia incluzivă de calitate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la asigurarea şi creşterea calităţii acesteia.

Context

În cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant, în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21, în luna august 2014 s-a editat un material intitulat „Culegere de bune practici de proiecte educaţionale.”[1] Culegerea, conform autorilor a avut ca obiectiv: „[...] prezentarea unor colaborări dintre şcoli/licee şi ONG-uri concretizate sub forma unor proiecte pe tematica de abilităţi de viaţă şi dezvoltare durabilă.”[2]

Totodată, autorii precizează: „Proiectele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei cercetări online a colaborărilor dintre şcoli/licee şi ONG-uri, pe baza următoarelor criterii: tema abordată, grupul ţintă vizat, replicabilitate, rezultate, continuitate.”[3], respectiv acele exemple cu caracter partic la care s-a făcut trimitere anterior.

Strategii şi intervenţii. Rezultate.

Continuăm prezentarea bunelor practici selectate din culegerea amintita mai sus.

Pentru acest material, ne-am oprit asupra proiectului „Şi copiii cu autism merg la şcoală”, coordonat de către Asociaţia Învingem Autismul, în parteneriat cu ANCAAR Craiova, Asociaţia Înţelege Autismul Arad, Asociaţia Părinţilor copiilor cu autism Argeş, Autism Transilvania, Autism Baia-Mare, Copiii de Cristal Braşov, Grădiniţa Step by Step Bambi, Grădiniţa Vise, Romanian Angel Appeal, Liceul Nichita Stănescu, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Bolintin Vale, Şcoala cu clasele nr. 21 Bucureşti.

Proiectul a fost implementat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Arad, Baia Mare, Craiova, Braşov, Piteşti în perioada aprilie-septembrie 2013, având ca grup ţintă elevi şi cadre didactice. Proiectul a fost finanţat de către Fundaţia Orange.

Scopul proiectului a fost să „Îmbunătăţirea accesului la educaţie a 150 de copii cu autism din 7 oraşe din România.”[4], cu următoarele obiective:

·         „Creşterea abililităţilor a 30 de copii cu autism pentru a fi integrati în şcoală, alături de copii cu o dezvoltare tipică (normală);

·         Dezvoltarea cunoştinţelor despre autism şi abilităţilor a 150 de cadre didactice în metode de predare şi integrare şcolară a elevilor cu autism;

·         Creşterea toleranţei a 300 de copii din Bucureşti, cu o dezvoltare tipică, colegi ai copiilor cu autism pentru îmbunătăţirea integrării şcolare a colegilor lor speciali.”[5]

Proiectul a avut trei comoponente, centrate pe:

1.      Copii;

2.      Cadre didactice;

3.      Elaborare materiale suport dedicate;

Prima componentă a constat din activităţi individuale şi de grup pentru „pregătirea copiiilor pentru şcoală şi dezvoltarea abilităţilor lor conform cu obiectivele curriculei educaţionale – pentru grădiniţă si şcoală, în funcţie de vârsta beneficiarilor (completarea de fişe de lucru, pregătirea temelor – în cazul copiilor deja integraţi la şcoală etc), dar şi pentru dezvoltarea abilităţilor de socializare cu colegii lor cu o dezvoltare tipică.”[6] Totodată, cei 300 de elevi participanţi au avut posibilitatea să lectureze texte variate pe tema „Despre prietenie şi toleranţă”.

A doua componentă a fost destinată formării cadrelor didactice, respectiv 150 de cadre didactice din Bucureşti şi încă 5 oraşe din ţară. Au fost organizate 7 cursuri (6 prevăzute iniţial plus un curs suplimentar la Piteşti pentru 59 de participanţi, la solicitarea şi în parteneriat cu Asociaţia Părinţilor Copiilor cu Autism Argeş). Tematica abordată a vizat metode de predare şi integrare şcolară a elevilor cu autism.

În cea de-a treia componentă s-au elaborat şi implementat două materiale:

a)     a fost tipărtă versiunea în limba română a ghidului pentru cadre didactice, realizat de Autism Speaks;

b)     au fost realizate Poveştile sociale, respectiv materiale video educaţionale aplicabile pentru învăţarea regulilor sociale de comportament, la şcoală şi în alte medii.

Ghidul destinat cadrelor didactice a fost tipărit în 500 de exemplare. Acestea au fost diseminate către toţii participanţii la cursurile din componenta doi, către şcolile partenere din cadrul proiectului şi către FEDRA – Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburare în Spectrul Autist.

Nu în ultimul rând, autorii evidenţiază şi o serie de puncte forte ale proiectului în domeniul dezvoltării durabile; aceste puncte forte făcând şi obiectul dezvoltării educaţiei incluzive:

·         „promovează drepturile egale, diversitatea şi nediscriminarea faţă de un grup dezavantajat- copiii cu autism;

·         favorizează formarea continuă a cadrelor didactice – prin oferirea cursului de specializare;

·         caută soluţionarea problemelor de integrare a copiilor cu autism prin implicarea profesorilor, dar şi a elevilor cu autism şi a celor cu dezvoltare tipică;

·         parteneriat puternic între mediul ONG şi învăţământul formal.”[7]

Aceste rezultate au fost posibile prin deschiderea unităţilor de învăţământ către societatea civilă şi alţi parteneri instituţionali externi în vederea atragerii surselor de finanţare necesare realizării unei activităţi cu impact şi relevanţă maxime pentru grupurile ţintă vizate.

Concluzii

Prezentul material şi-a propus în primul rând să aducă în atenţie culegerea de bune practici prezentată,[8] evidenţiind şi un tip specific de activitate cu accent pe dezvoltarea şi consolidarea relaţiei şcoală-familie-comunitate-parteneri sociali în crearea unui model de educaţie incluzivă, tip de activitate care poate fi replicată la nivelul unui parteneriat între unităţi de învăţământ, dar mai ales la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene.

Bibliografie:

·         https://prof21.ro/assets/files/Publicatii/RAPORT%201.3_31aug14.pdf.