Bază de date online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate

      Cunoașterea psihopedagogică a elevilor constituie factorul esențial al reușitei școlare, această cunoaștere fiind posibilă prin intermediul mai multor metode, dintre care ne vom opri în mod special asupra chestionarului.
. Cercetările în domeniu au demonstrat că fără o cunoaștere a particularităților psihopedagogice ale fiecărui elev, fără observarea sistematică a comportamentului, fără dăruirea și implicarea totală a mentorului, văzut ca un sfătuitor, îndrumător, model, nu se pot înregistra succese reale.
Tradiția a impus imaginea profesorului care evaluează performanțele elevului pe baza unor metode care asigură doar o latură a personalității sale, respectiv cea care vizează cunoștințele științifice predate.
Există însă cazuri în care uităm că elevul are o structură globală, care include și comportamentul în relație cu ceilalți elevi, cu prietenii, cu părinții, cu un anumit trecut care poate fi semnificativ pentru evoluția școlară actuală. Luând în discuție toate aceste aspecte, se poate vorbi de cunoașterea psihologică a elevului, factor decisiv al progresului școlar.

Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive, respectiv dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate.

Abandonul şcolar nu este o problemă nouă, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetări pentru identificarea şi prevenirea eşecului şcolar.

Odată cu trecerea timpului şi apariţia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ în rândul elevilor, schimbarea viziunii educativ–informative şi formative, egalitatea de şanse privind educaţia, suportul psihopedagogic oferit în şcoli, este necesară o implicare a tuturor factorilor ce contribuie la educaţia şcolară pentru stoparea şi eventual eradicarea acestui fenomen.

Prin abandon şcolar se desemnează, în general, ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele sau valorile şcolare.

Aşadar, devianţa şcolară va include totalitatea conduitelor care se abat de la normele şi valorile care reglementează mediul şcolar.

 Ele sunt precizate în regulamentele şcolare şi în cele de ordine interioară.

Rezumat

Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Liceul Tehnologic „Tiu Dumitrescu” Mihăileşti, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive, respectiv dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate.

 

Absenteismul școlar este un fenomen social îngrijorător de frecvent în ultimii ani, în special în mediile urbane și rurale defavorizate socio-economic.

 

Statisticile internaționale arată că numărul elevilor care lipsesc zile întregi de la școală este în creștere în aproape toate țările. Mai îngrijorător este faptul că absenteismul este doar un prim semnal, o manifestare care conduce ulterior la un alt fenomen mai grav, prin implicațiile pe care acesta le are asupra devenirii individului.

 

Absenteismul este primul factor asociat în mod direct cu abandonul școlar.