Rezumat

Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.

Context

În cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant, în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21, în luna august 2014 s-a editat un material intitulat „Culegere de bune practici de proiecte educaţionale.”[1] Culegerea, conform autorilor a avut ca obiectiv: „[...] prezentarea unor colaborări dintre şcoli/licee şi ONG-uri concretizate sub forma unor proiecte pe tematica de abilităţi de viaţă şi dezvoltare durabilă.”[2]

Totodată, autorii precizează: „Proiectele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei cercetări online a colaborărilor dintre şcoli/licee şi ONG-uri, pe baza următoarelor criterii: tema abordată, grupul ţintă vizat, replicabilitate, rezultate, continuitate.”[3], respectiv acele exemple cu caracter partic la care s-a făcut trimitere anterior.

Strategii şi intervenţii

Continuăm prezentarea bunelor practici selectate din culegerea amintită mai sus.

Pentru acest material, ne-am oprit asupra proiectului „CO2NNECT ROMÂNIA”, coordonat de către Asociaţia HERO Cluj Napoca, în parteneriat cu Asociaţia ECOFOCUS Târgu Mureş. Proiectul a fost implementat la nivel naţional în perioada martie-octombrie 2009, având ca grup ţintă elevi şi cadre didactice şi a beneficiat de finanţare prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European – EEA GRANTS.

Scopul campaniei din cadrul proiectului a fost ca pe termen lung să se obţină „îmbunătăţirea teoriei şi practicii educaţiei pentru dezvoltarea durabilă.”[4]. Proiectul a vizat dezvoltarea unui cadru de lucru care să permită implicarea şcolilor în activităţi specifice educaţiei pentru dezvoltare durabilă (EDD), în acest dezvoltându-se o platformă oline în cadrul căreia o serie de factori interesaţi (instituţii de învăţământ, cercetători, factori decizionali locali) pot colabora în ceea ce priveşte emisiile de CO2, generate de transportul local. Campania, ca de altfel între proiectul, a făcut parte dintr-o iniţiativă internaţională din cadrul proiectului „SUPPORT. Partnership and participation for a sustainable tomorrow”, finanţat prin programul Comenius al Comisiei Europene.

Campania CO2nnect a avut următoarele obiective:

·         „implicarea unui număr mare de şcoli, elevi, părinţi şi comunităţi ale Europei în activităţi din domeniul climei şi transporturilor;

·         dezvoltarea competenţelor elevilor pentru a face faţă provocarilor dezvoltării durabile;

·         creşterea competenţelor şcolilor în a oferi EDD de înaltă calitate;

·         oferirea de instrumente TIC, inclusiv instrucţiuni, linkuri, un calculator al emisiilor CO2 datorate transporturilor;

·         generarea de informaţii utile cercetării şi managementului în transporturi şi climă (incluzând o bază de date internaţională despre emisiile CO2 rezultate din transporturile la şcoală);

·         crearea de idei inovative pentru un transport sustenabil;

·         dezvoltarea oportunităţilor de parteneriat în domeniul educational.”[5]

Am evidenţiat în aldine câteva obiective puternic legate de dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţilor de învăţământ, în general, indiferent dacă acestea fac partea din categoria celor defavorizate sau nu.

Activităţile implementate au avut un caracter transcurricular din perspectiva domeniilor abordate, totodată fiind adaptate pentru diverse categorii de vârstă:

·         „investigarea emisiilor de CO₂ în timpul unei deplasari de acasă la şcoală;

·         schimb de date utilizând baza de date internaţională;

·         comparaţii şi discutii despre emisiile de CO₂;

·         formularea unor întrebări adresate unor experţi din domeniu;

·         încheierea de parteneriate între şcoli;

·         organizarea unor întâlniri cu oamenii din comunitate pentru a discuta despre emisiile datorate transporturilor;

·         participare la competiţia şcolară CO2nnect, ai cărei câştigători au participat la Conferinţa Schimbărilor Climatice de la Copenhaga din 2009.”[6]

Rezultate.

În ceea ce priveşte rezultatele, au fost evidenţiate următoarele:

·         „mai bună înţelegere a legăturii dintre schimbările climatice şi transporturi;

·         dezvoltarea deprinderilor de cooperare şi comunicare;

·         îmbunătăţirea deprinderilor de utilizare a calculatorului şi de limbaj;

·         creşterea motivaţiei participanţilor în a avea şi a menţine un rol activ în societate.”[7]

La momentul editării culegerii de bune practici, respectiv august 2014, în România erau cca. 80 de şcoli înscrise pe plaftorma CO2nnect, care poate fi accesată online pe pagina web Co2nnect (http://www.co2nnect.org/). Pe pagina web se pot regăsi:

·         „instrumente pentru a calcula şi compara emisiile de CO2 datorate transporturilor;

·         albume foto, hărţi şi linkuri către resurse online relevante ;

·         fişe de lucru în sprijinul cadrelor didactice;

·         conţinut tradus în cel puţin 10 limbi.”

Conţinutul tradus în mai multe limbi străine se poate transforma în material didactic şi pentru predarea limbilor străine în şcoli, astfel existând un element suplimentar de valoare adăugată a proiectului.

Nu în ultimul rând, autorii evidenţiază şi o serie de puncte forte ale proiectului în domeniul dezvoltării durabile; aceste puncte forte făcând şi obiectul dezvoltării capacității instituționale a școlilor defavorizate:

·         „tematica abordată;

·         activităţile organizate vizează dezvoltarea unor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare reducerii emisiilor de CO₂;

·         posibilitatea implicării în proiect a diferitor şcoli şi ţări europene;

·         disponibilitatea materialelor în 10 limbi străine asigură un potenţial impact foarte ridicat al platformei online;

·         platforma online facilitează dialogul intercultural între şcolile participante;

·         rezultate măsurabile.”[8]

Concluzii

Prezentul material şi-a propus în primul rând să aducă în atenţie culegerea de bune practici prezentată,[9] prezentând şi o serie de activităţi care pot contribui la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate.

Bibliografie:

·         https://prof21.ro/assets/files/Publicatii/RAPORT%201.3_31aug14.pdf.