Rezumat

 

Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.

 

 

Context

 

În cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant, în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21, în luna august 2014 s-a editat un material intitulat „Culegere de bune practici de proiecte educaţionale.”[1] Culegerea, conform autorilor a avut ca obiectiv: „[...] prezentarea unor colaborări dintre şcoli/licee şi ONG-uri concretizate sub forma unor proiecte pe tematica de abilităţi de viaţă şi dezvoltare durabilă.”[2]

 

Totodată, autorii precizează: „Proiectele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei cercetări online a colaborărilor dintre şcoli/licee şi ONG-uri, pe baza următoarelor criterii: tema abordată, grupul ţintă vizat, replicabilitate, rezultate, continuitate.”[3], respectiv acele exemple cu caracter partic la care s-a făcut trimitere anterior.

 

 

Strategii şi intervenţii

 

Continuăm prezentarea bunelor practici selectate din culegerea amintită mai sus.

 

Pentru acest material, ne-am oprit asupra proiectului „Zburd. Educaţie prin coaching”, coordonat de către Asociaţia ROI, în parteneriat cu Leadership în International Management, Asociaţia Română pentru Coaching, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – Universitatea Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale. Proiectul a fost implementat în licee din Braşov, Sibiu, Iaşi, Câmpulung Muscel şi Bucureşti în perioada 2012-2013, având ca grup ţintă elevi, fiind implicaţi mai mulţi factori (cadre didactice, părinţi, autorităţi locale etc.) şi a beneficiat de finanţare prin Raiffeisen Comunităţi.

 

Scopul proiectului a fost „creşterea gradului de promovabilitate la bacalaureat şi îmbunătăţirea performanţelor şcolare, printr-un proces de coaching de echipă.”[4]. În fiecare dintre liceele vizate a fost creată o echipă „din profesori, elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai mediului de afaceri, care au lucrat împreună în vederea îmbunătăţirii procesului de educaţie. Fiecare echipă a fost sprijinită de doi antrenori (coach) să se formeze și să devină eficientă.”[5]

 

Echipele create la nivelul fiecărui liceu au identificat problemele cu care se confruntă, şi-au asumat responabilităţi, au stabilit obiective şi au încercat identificarea soluţiilor. La nivleul fiecărei echipe au fost alocaţi 2 antrenori (coach) cu rolul de a sprijini echipa să se formeze şi să devină eficientă. Respectiv, antrenorii „facilitează procesul de formare şi coeziune al echipei prin metoda Action, Reflection, Learning creată de institutul MiL şi adaptată de către partenerul din proiect Leadership în International Management .”[6]

 

 

Rezultate.

 

În ceea ce priveşte rezultatele, au fost evidenţiate următoarele:

 

·         „rata de promovabilitate s-a dublat sau s-a triplat în liceele participante (faţă de o creştere medie de 20% la nivel naţional, vezi graficul de mai jos );

 

·         Cu sprijinul unor antrenori voluntari, elevii, profesorii şi părinţii au învăţat să lucreze împreună;

 

·         S-a redus semnificativ absenteismului şi s-au soluţionat probleme legate de violenţă;

 

·         Comunicarea elevi-profesori s-a îmbunătăţit;

 

·         Elevii au căpătat mai multă încredere în ei înşişi;

 

·         Părinţii au început să se implice mai mult şi au contribuind astfel la crearea unui mediu şcolar atractiv.”[7]

 

 

 

În plus, în vederea diseminării rezultatelor şi împărtăşirii acestora cu cât mai multe unităţi de învăţământ „[...] Asociaţia ROI a produs filmul documentar educaţional “Ba se poate!”, în regia lui Tedy Necula, pe care îl puteţi vizualiza la http://zburd.ro/ba-se-poate/.”[8]

 

La momentul editării culegerii de bune practici, respectiv august 2014, se făcea precizarea că activităţile au fost continuate în cadrul proiectului „Adoptă un liceu”.

 

Nu în ultimul rând, autorii evidenţiază şi o serie de puncte forte ale proiectului în domeniul dezvoltării durabile; aceste puncte forte făcând şi obiectul dezvoltării capacității instituționale a școlilor, în general şi defavorizate, în special:

 

·         „se adresează unor tineri cu oportunităţi reduse: majoritatea elevilor din liceele selectate provin din medii defavorizate, cu familii monoparentale sau chiar fără părinţi;

 

·         vizează creşterea gradului de responzabilizare al elevilor faţă de propria viaţă;

 

·         favorizează creşterea performanţelor elevilor, folosind metode inovative de lucru;

 

·         stimulează cultura participativă în randul părinţilor, profesorilor şi al comunităţii;

 

·         implică o paletă largă de stakeholderi: mediul ONG, mediul universitar, mediul familial, autorităţile publice, mediul de afaceri.”[9]

 

 

Concluzii

 

Prezentul material şi-a propus în primul rând să aducă în atenţie culegerea de bune practici prezentată,[10] prezentând şi o serie de activităţi care pot fi introduse şi nivelul claselor V-VIII pentru evaluările naţionale şi care pot contribui la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate, respectiv deschiderea către parteneri externi sau identificarea unor iniţiative în care unităţile de învăţământ să fie implicate fără a necesita un aport financiar propriu.

 

 

Bibliografie:

 

 

·         https://prof21.ro/assets/files/Publicatii/RAPORT%201.3_31aug14.pdf.