Necesitatea celei de-a patra generații

Pentru toate cadrele didactice agenda este un instrument extrem de important. Programare fiecărei lecții se face pe baza timpului avut la dispoziție, urgența fiind dată în primul rând de acoperirea programei școlare. Prinși între diversitatea elevilor care au o participare mai mult sau mai puțin activă, între cerințele impuse de sistemul de învățământ și propriile cerințe, efortul armonizării presupune cu adevărat o permanentă adaptare și flexibilitate.

Este necesară dezvoltarea unor noi competențe de time management. Vă invităm să participați activ la implementrea unei noi paradigme în time management. Aspectele importante de care este bine să ținem cont sunt competența și caracterul.

 

Competență

Time managementul presupune, în esență, dezvoltarea unei serii de competențe care să pună în acord timpul cu activitățile din viața noastră. Calitatea vieții noastre depinde foarte mult de aceste competențe. Eficacitatea personală însă , reprezintă suma competențelor și a caracterului.

Timpul, pentru fiecare dintre noi, înseamnă viață – avem un buget de timp la dispoziție. Există timpul liniar – cronos, dar și un alt fel de timp, cel trăit subiectiv. Câteva minute petrecute într-un timp de calitate, pe sufletul nostru, pot însemna uneori mai mult decât ore traversate în viteză.

Nu putem reduce ceea ce suntem la ceea ce facem. În cele mai multe metode propuse pe parcursul acestor generații pentru a ne scrie agenda suntem învățați cum să avem succes la serviciu, în afaceri, etc. Dar metodele nu țin cont de caracterul fiecăruia dintre noi.

Este de o importanță supremă , odată cu dezvoltarea competențelor în utilizarea timpului, o dezvoltarea a caracterului și stabilirea unei ținte care să ne permită obținerea unei vieți de calitate.

Administrare

Time managementul  este văzut, în sine, mai degrabă din perspectiva administrării, decât a conducerii. Programăm ceea ce se stabilește la nivelul conducerii, în timp ce conducerea poate crea noi paradigme. Putem spune că administrăm lucruri , dar conducem persoane. Fundamental în stabilirea priorităților din viață este conducerea înaintea administrării.

Fac ce trebuie?  înainte de Fac bine ce fac?

Necesitatea celei de-a patra generații

Pornim de la remarca făcută de James Allen – ”Interiorul se transformă permanent în exterior. De starea sufletească a unui om depinde felul în care trăiește; gândurile i se transformă în fapte, iar faptele poartă roadele firii și sorții.”

Înțelegerea acestei paradigme, ținând cont că viața noastră este în directă legătură cu modul în care ne ordonăm prioritățile în raport cu timpul, este esențială. Pe baza hărților minților și sufletelor noastre se dezvoltă atitudinea, comportamentul și rezultatele obținute în viață.

Pentru dezvoltarea unei noi generații de management al timpului care are la baza paradigmele prezentate anterior R. Covey pornește de la următorul ciclu:



proform qar1 6

Felul în care percepe (vedem) fiecare dintre noi lucrurile determină modul de acțiune (execută) și implicit ceea ce obținem.

Pentru a obșine rezultate deosebite este obligatoriu să schimbăm nu numai agenda, ci mai degrabă modul în care gândim. Acest mod de gândire reprezintă paradigma de la care pornim. Degeaba schimbăm atitudinea și metoda de lucru, dacă nu schimbăm paradigma, rezultatele vor fi aceleași.

Schimbarea unui instrument de planificare, chiar într-o școală, sau în viața personală, nu va duce la schimbări esențiale în viața școlii sau a noastră.

Problema nu stă în a controla mai mult,mai bine sau mai rapid lucrurile, ci în asumarea acestui control.

Einstein spunea: ”Problemele esențiale cu care ne confruntăm nu pot fi rezolvate de același nivel de gândire care le-a creat.”

Vă propunem mai degrabă o aprofundare a lucrurilor cu adevărat prioritare în toate activitățile noastre.

Ne străduim , ca ființe umane, să ne creștem cât mai bine copii, să educăm cât mai bine noile generații, să creștem calitatea educației, să reducem abandonul școlar. Recunoaștem că, de multe ori dăm rateuri. Chiar dacă agenda este perfect făcută.

Concluzia este că nu putem obține rezultate diferite continuând să facem aceleași lucruri. Managementul timpului bazat pe cele trei generații doar administrează viața nostră, nu schimbă paradigmele. Din acest motiv apare ca stric necesară dezvoltarea unei alte generații de time management care să păstreze avantajele primelor trei genarații, dar care să aducă și posibilitatea unei schimbări majore de paradigmă.

Vorbim practic de o adevărată revoluție. Este vorba de o ruptură fundamentală în raport cu ceea ce există deja, cu atât mai mult cu cât această fractură a apărut în primul rând în tehnologiile moderne. Tot sitemul nostru de valori a fost modificat în acord cu noile tehnologii, nu mai avem nevoie de hârtie pentru agenda zilei, predarea și evaluarea la școală s-au modificat substanțial.

Ceea ce trebuie să predăm nu mai înseamnă cunoștințe, ci mai degrabă modul de selectarea acestora, cum să deosebim ce este valoros de ceea ce este pompos. O mare parte din timpul nostru este, din păcate consumat cu ochii în laptop sau telefon.

 O provocare – Cum vedeți dumneavoastră optimizatea time managementului?

V-ați pus vre-odată întrebarea dacă exsită o legătură între calitatea vieții dumneavostră și agendă?

BIBLIOGRAFIE

  1. Stehen R Covey , A. Roger &Rebeca R Merrill,Managementul timpului sau Cum ne stabilim prioritățile , Ed ALL, 2007,
  2. Stehen R Covey, A treia cale, Ed ALL, 2013