Rezumat

Dezvoltarea instituţională din perspectiva calităţii reprezintă un obiectiv continuu la nivelul sistemului şi al unităţilor de învăţământ, în general. Încă din etapa de preaderare la Uniunea Europeană s-au făcut eforturi constante în acest sens, de la nivel normativ până la transpunerea în practică. Totodată, s-au elaborat diverse materiale suport, îmbogăţindu-se astfel literatura de specialitate. În acest context a intervenit şi proiectul POSDRU/85/1.1/S/57551 „Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale”, în cadrul căruia în anul 2011 a fost finalizat un Suport de curs pentru întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor implicate în activitatea reţelelor parteneriale.

Context

Contextul BP identificate se situează la nivelul nevoii de creştere a calităţii educaţiei în învăţământ, cu accent pe învăţământul profesional şi tehnic, materialul propus spre analiză fiind rezultatul proiectului amintit anterior, cofinanţat prin programul POSDRU în perioada de programare 2007-2013.

Continuăm prezentarea rezultatelor proiectului amintit în rezumatul prezentului material, în cadrul căruia ne vom concentra pe câteva aspecte care vizează implementarea programelor şi acţiunilor de îmbunătăţire a calităţii[1], respetiv pe modul de a realiza investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul unei unităţi şcolare.

Strategii şi intervenţii

Chiar dacă CEAC este entitatea care coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii, aceasta nu le şi realizează efectiv. CEAC centrealizează dovezile referitoare la (ne)îndeplinirea standardelor/cerinţelor/indicatorilor, elemente definite conform cadrului normativ specific.

Dovezile, după cum este bine cunoscut, reprezintă elementele cheie de fundamentare a raportului anual de evaluare internă a calităţii, obligaţie ce revine prin lege fiecărei instituţii de învăţământ.

Ca prim aspect de bună practică, suportul de curs amintit mai sus, include şi următoare recomandare: „Recomandăm ca, printre primele activităţi desfăşurate de către CEAC, să fie şi realizarea unei baze de date proprii care să cuprindă informaţiile necesare managementului calităţii de la nivelul şcolii, conform prevederilor legale. Cu aceste premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări interne prin aplicarea standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării reale a organizaţiei şcolare faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, aşa cum sunt ele formulate în standarde şi standarde de referinţă.”[2] Realizarea bazei de date revine CEAC, dar este indicat să se realizeze prin cooptarea întregului personal al unităţii de învăţământ, ca efort conjugat, dar şi ca parte a demersului de conştientizare a demersului de asigurare şi creştere a calităţii.

Revenind la demersul de autoevaluare sau de evaluare internă pe baza standardelor naţionale, acesta va oferi o primă imagine asupra situaţiei, nivelului existent, fiind esenţială în conturarea planului de acţiune.

În vederea realizării acestei prime analize se pot utiliza instrumente variate. Este extrem de important ca etapele de selecţie, dezvoltare şi aplicare a fiecărui instrument să fie realizate ţinând cont de specificul unităţii şcolare, cu accent pe toate condiţiile şi toţi factorii care determină funcţionarea furnizorului respectiv de educaţie. Materialul de referinţă include şi câteva instrumente de lucru şi acţiunile/activităţile necesare aplicării acestora, prezentate sintetic în cele ce urmează:

Interviul individual.

·         „se decid aspectele / datele care vor fi abordate / colectate prin interviu;

·         se elaborează instrumentul, ghidul de interviu sau planul de discuţie (în funcţie de gradul de structurare a interviului);

·         se pregăteşte interviul (cine ? de ce ? ce ? unde ? când ?) iar persoanele selectate trebuie anunţate (agenda interviurilor fiind stabilită de comun acord);

·         se realizează efectiv interviul – care nu trebuie să dureze mai mult de 45 minute – 1 oră; dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord, interviul se poate înregistra (audio-video şi / sau în scris);

·         se sintetizează răspunsurile persoanelor intervievate şi se elaborează raportul interviului (care poate cuprinde: lista persoanelor intervievate, lista problemelor identificate, lista recomandărilor formulate de către / pentru cei intervievaţi, în funcţie de obiectivele interviului).”[3]

Interviul de grup (focus group).

·         „definim aspectele abordate prin interviul de grup;

·         definim criteriile de selecţie a participanţilor (6-10 persoane) şi selectăm participanţii;

·         elaborăm instrumentul, ghidul de interviu (de regulă cu 4-6 întrebări);

·         pregătim interviul de grup (în aceleaşi condiţii ca şi interviul individual - v. mai sus);

·         realizăm interviul propriu-zis – care trebuie să dureze mai mult de 1,5-2 ore; dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord, interviul se poate înregistra (audio-video şi / sau în scris);

·         elaborăm, după analiza răspunsurilor, un raport asupra discuţiilor (în care vor fi selectate cele mai importante puncte).”[4]

Observarea.

·         „se definesc aspectele observate (în clasă, la lecţie, în şcoală, în activitatea managerială etc.);

·         se elaborează instrumentul, ghidul de observare;

·         se realizează observarea propriu-zisă;

·         se elaborează sinteza şi raportul de observare.”[5]

·         Se recomandă ca raportul de observare să fie analizat împreună cu personalul care a făcut obiectul observării, demers care va contribui la creşterea calităţii activităţii observate, dar şi la extragerea unor potenţiale bune practici.

Analiza documentelor existente.

·         „definim aspectele analizate şi documentele sursă;

·         elaborăm instrumentul, ghidul de analiză a documentelor;

·         realizăm analiza propriu-zisă a documentelor;

·         elaborăm sinteza şi raportul de analiză a documentelor.”[6]

·         Şi în acest caz, se impune o dezbatere/analiză internă a raportului rezultat.

Analiza datelor primare sau secundare, indiferent de modul de colectare a acestora (chestionare, interviuri, măsurători, testări etc.)

·         se decid datele / seriile care vor fi analizate şi instrumentele statistice utilizate;

·         se aplică instrumentele statistice şi se interpretează rezultatele obţinute.”[7]

Aceste activităţi, trebuie susţinute şi de cadrul procedural, aceasta fiind etapa în care se elaborează, se aplică şi se urmăreşte modul de aplicare a procedurilor.

Sintetizând, pentru ca întregul demers să fie încununat cu succes, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

·         „CEAC centralizează într-o bază proprie de date informaţiile necesare managementului calităţii.

·         Utilizaţi în investigarea stării de fapt instrumente cât mai variate.

·         Abordaţi în mod egal toate grupurile interesate.

·         Acordaţi atenţia cuvenită analizei datelor primare sau secundare colectate.”[8]

Rezultate

Ca rezultate, se obţin datele de intrare pentru a putea realiza investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul unităţii şcolare.

Raportat la rezultatele obţinute prin această diagnoză, autorii propun şi trei teme de reflecţie, respectiv:

1.      „Care sunt cele mai potrivite instrumente pentru investigarea activităţilor curente şi documentelor?

2.      Dezbateţi teza «Informaţiile obţinute direct prin discuţii cu persoanele implicate sunt cele mai relevante» colectând argumente pro şi contra.

3.      Este posibilă situaţia în care şcoala are un sistem de asigurare a calităţii coerent şi bine pus la punct dar rezultatele elevilor sunt constant slabe sau mediocre? Comentaţi relaţia dintre calificativele constant bune în asigurarea calităţii şi performanţele constant modeste ale elevilor.”[9]

Concluzii

În concluzie, pe lângă invitaţia de a analiza sursa de documentare în întregime (v. Bibliografia), buna practică prezentată furnizează un mod eficient de abordare a modului de a realiza investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul unităţii şcolare.

Bibliografie:

·         Proiect POSDRU/85/1.1/S/57551 „Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale”, (2011), Suport de curs pentru întărirea capacităţii instituţionale a instituţiilor implicate în activitatea reţelelor parteneriale.

·         http://www.tvet.ro/Anexe/57551/program%20de%20formare%20profesionala.pdf