Rezumat
Bunele practici referitoare la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate se situează de multe ori în sfera cadrului teoretic. Totuşi, se impune identificarea unor proiecte/activităţi, demersuri care să prezinte rezultate tangibile, cu caracter practic. În acest sens, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile imlpementate la nivel naţional sau local în anii trecuţi s-a reuşit identificarea unor exemple, care îmbină cadrul teoretic cu cel practic, având impact maxim asupra grupurilor ţintă vizate, contribuind la implementarea educaţiei incluzive, dar şi la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate în general, dar şi în sensul educaţiei incluzive, în special.
Context
În cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant, în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21, în luna august 2014 s-a editat un material intitulat „Culegere de bune practici de proiecte educaţionale.”[1] Culegerea, conform autorilor a avut ca obiectiv: „[...] prezentarea unor colaborări dintre şcoli/licee şi ONG-uri concretizate sub forma unor proiecte pe tematica de abilităţi de viaţă şi dezvoltare durabilă.”[2]
Totodată, autorii precizează: „Proiectele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei cercetări online a colaborărilor dintre şcoli/licee şi ONG-uri, pe baza următoarelor criterii: tema abordată, grupul ţintă vizat, replicabilitate, rezultate, continuitate.”[3], respectiv acele exemple cu caracter partic la care s-a făcut trimitere anterior.
Strategii şi intervenţii
Continuăm prezentarea bunelor practici selectate din culegerea amintită mai sus.
Pentru acest material, ne-am oprit asupra proiectului „Râul Prut prin lupă – campanie educativă de evaluarea a sănătății ecosistemelor acvatice”, coordonat de către Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii „Răsvan Angheluță” Galaţi, în parteneriat cu Școala Gimnazială nr. 24 Galaţi, Școala Gimnazială nr. 1 Tulucești, Școala „Petru Rareș” Frumușița, Școala nr. 1 Frumușița, Școala nr. 1 Foltești, Școala Gimnazială ”Ghe.Poalelungi” Mastacani, Școala nr. 1 Chiraftei, Școala nr. 2 Chiraftei, Școala Gimnazială “Sf.Ier.Nicolae” Vlădeşti, Școala Gimnazială “Vasile Şeicaru” Oancea, Școala Gimnazială „Vasile Burlui” Suceveni şi Școala Gimnazială nr.1 Cavadinești. Proiectul a fost implementat în judeţul Galaţi în perioada aprilie 2014 – aprilie 2015, având ca grup ţintă elevi şi cadre didactice şi a beneficiat de finanţare prin Fondul European de Pescuit (FEP) prin Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013.
Proiectul a vizat „[...] creșterea gradului de informare și conștientizare asupra problemelor de protecție a mediului acvatic în rândul a 150 elevi din clasele gimnaziale ale şcolilor din localitățile limitrofe luncii inferioare a râului Prut”.[4] Totodată, proiectul a vizat şi „[...] implicarea elevilor în activităţi de cunoaștere a faunei acvatice, a relațiilor dintre factorii de mediu, într-un mod interactiv, prin însușirea și experimentarea practicilor utilizate de către cercetătorii care profesează în domeniul științelor zoologice.”[5]
Obiectivele proiectului au constat în deplasări în zone diferite din arealul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului inferior, acoperind zona lacului Brateş, la râul Prut în zonele Sivita, Vlădești, Slobozia, Oancea, lacul Pochina. Echipele de lucru (15-20 elevi, profesori, specialişti din cadrul muzeului), utilizând un laborator mobil, au experimentat diverse practici de ecologie acvatică, au evaluat calitatea apei, în acest sens utilizând indicatori chimici și biologici.
Rezultate.
În ceea ce priveşte rezultatele, derivate din activităţile aminite anterior, se remarcă următoarele:
· proiectul a oferit cadrul adecvat pentru experimentarea activităţii unui mic cercetător;
· cu sprijinul experţilor implicaţi şi a dotării tehnice, pe baza unor practici non-formale, elevii şi-au însuşit tehnici ştiinţifice de observare şi studiere a mediului acvatic, dezvoltându-şi capacitatea de înţelegere a relaţiilor dintre ecosisteme;
· s-au realizat ghiduri de teren, care conţin fişe practice, destinate profesorilor de biologie în vederea asigurării sustenabilităţii demersurilor din cadrul proiectului, prin organizarea unor activităţi similare în viitor;
· prin intermediul unui chestionar aplicat la finalul proiectului s-au realizat evaluări privind cunoştinţele şi atitudinile dobândite de către elevi.
Nu în ultimul rând, complementar rezultatelor amintite anterior, autorii evidenţiază şi o serie de puncte forte ale proiectului în domeniul dezvoltării durabile, aceste puncte forte făcând şi obiectul dezvoltării capacității instituționale a școlilor:
· „Stimularea culturii participative în rândul elevilor;
· Dezvoltarea unor abilități tehnice în domeniul evaluării factorilor de mediu și interacțiunea cu specialiști din acest domeniu poate trezi pasiuni în rândul elevilor, îndrumându-i spre acest parcurs profesional;
· Proiectul se adresează inclusiv tinerilor din zona rurală;
· Sustenabilitatea rezultatelor proiectului e asigurată prin dezvoltarea ghidului adresat cadrelor didactice;
· Colaborarea cu muzeul și activităţile de teren asigură contactul elevilor cu lumea reală, cu contextul actual al problemelor de mediu.”[6]
Concluzii
Prezentul material şi-a propus în primul rând să aducă în atenţie culegerea de bune practici folosită ca sursă documentară, prezentând şi un proiect de succes, cu o serie de activităţi care pot contribui la dezvoltarea capacității instituționale a școlilor în general, cât şi a celor defavorizate sau din mediul rural, în special, cu accent pe deschiderea către parteneri externi sau identificarea unor iniţiative în care unităţile de învăţământ să fie implicate fără a necesita un aport financiar propriu.
Chiar dacă buna practică prezentată acoperă elemente aferente unei singure arii curriculare, prin modul de desfăşurare a activităţilor şi prin rezultatele atinse, dezvoltarea instrumentelor de lucru şi specializarea cadrelor didactice în problematic abordată contribuie în mod direct la dezvoltarea capacității instituționale a unităţilor de învăţământ care ar opta pentru implementarea unui proiect similar.
Bibliografie:
· https://prof21.ro/assets/files/Publicatii/RAPORT%201.3_31aug14.pdf;