Rezumat
Proiectul ProForm nu are ca obiectiv doar să livreze, ci să identifice, cuantifice şi să replice. În acest sens, prin seminariile pentru identificarea bunelor practici (activitatea A3.2 a proiectului), ne-am propus să identificam bunele practici existente la nivelul şcolilor ţintă din cadrul proiectului. La Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti, jud. Giurgiu am identificat câteva exemple de activităţi/proiecte cu caracter de bună practică în domeniul educaţiei incluzive, respectiv dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate.
Context
Conform „Chestionarului privind identificarea, dezvoltarea și schimbul de bune practici pentru asigurarea calității în educație incluzivă și pentru facilitarea dialogului școală-familie-comunitate” aplicat la Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti în data de 19.12.2018 şi ulterior dezbaterilor din cadrul seminarului din data de 19.06.2019 au fost evidenţiate numeroase demersuri iniţiate, dezvoltate şi implementate de către unitatea şcolară în ceea ce priveşte creşterea calităţii educaţiei incluzive, o parte dintre aceastea fiind şi din perspectiva dezvoltării capacității instituționale a școlilor defavorizate.
Printre aceste demersuri se numără şi proiectul „Less Hate, More Speech – Tinerii se implică!”, implementat şi la Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti, la iniţiativa Fundației Median Research Centre, în parteneriat cu Asociația Educ, finanțat prin Fondul ONG în România, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014.
Proiectul s- adresat tinerilor între 12 și 17 ani, cu scopul de a-i ajuta să identifice și să combată hate speech-ul, atât în mediul online, cât și în cel offline. Astfel elevii din zece școli partenere au format echipe care s-au implicat în activitățile proiectului prin: participarea la ateliere educative nonformale și organizarea de mini-evenimente la nivel local, totul culminând cu participarea la o olimpiadă pe tema proiectului, organizată sub forma unei tabere. Pe siteul proiectului elevii pot regăsi jocuri interactive și exemple de activități pe care le pot aplica în comunitatea lor. Obiectivele specific ale proiectului au constat în:
· Creșterea capacității elevilor și profesorului din școală de a recunoaste discursul instigator la ură din mediul online și offline și de a reacționa în mod sistematic și in concordanță cu valorile democratice la comentariile extremiste și discriminatorii.
· Implicarea unui profesor din școală în următoarele activități ale proiectului:ateliere de educație non-formală, organizarea de mini-evenimente în comunitate, menite să difuzeze mai departe valorile campaniei Less Hate, More speech – Tinerii se implică!, diseminarea rezultatelor proiectului, participarea la Olimpiada civilizației.
· Elaborarea unui sistem de propagare a mesajului Less Hate, More Speech în rândul elevilor și familiilor acestora prin implicarea școlii/liceului în organizarea a două (2) mini-evenimente menite să difuzeze mai departe valorile campaniei Less Hate, More Speech.
· Promovarea valorilor democratice și a discursului tolerant în cadrul unei "Olimpiade a civilizației" dedicată elevilor care va aduce în discuție la nivel local, dar și național, necesitatea asumării unui dialog civilizat pe internet, în a doua jumătate a proiectului.
Strategii şi intervenţii. Rezultate.
Școala Gimnazială „Elina Basarab” Herăşti a avut rolul de sprijin în implementarea proiectului. Echipa formată la nivelul şcolii a fost denumită The Winners – Câştigători. Vom prelua integral relatarea eveniementului realizat în cadrul proiectului în şcoală, atelier care a avut ca tematică „Hate speech-ul nu e cool”.
„Timizi, tăcuți la început, au explodat ca niște flori când au simțit că vocea lor contează, transformându-se total pe parcursul atelierului – a povestit jurnalistul Theodor Jumătate, de la Gazeta Sporturilor, după deplasarea la Herăști și participarea la atelierul nostru alături de echipa The Winners.
Cum s-a văzut atelierul din partea cealaltă? Ne-au scris chiar elevii din echipa coordonată de Ana- Maria Gomboș:
Ziua de 18 decembrie ar fi trebuit să fie ultima de școală, înaintea vacanței de Crăciun. Am primit cu scepticism propunerea domnișoarei Gomboș Ana-Maria de a participa la atelierul dedicat proiectului „Less hate more speech – Tinerii se implică!”, numai că nu am prevăzut un lucru: că ziua aceasta va rămâne pentru mult timp în sufletele noastre.
Atelierul a durat 8 ore și i-a avut ca traineri formatori pe Ana Adina Cristea și Theodor Jumătate. Pentru început au avut loc niște jocuri de cunoaștere și acomodare. Unul dintre ele ne-a atras atenția în mod deosebit: pe câteva bilețele au fost scrise câteva cuvinte pe care trebuia să le asociem cu primul cuvânt care ne venea în minte (rrom, fată, maghiar).
Treptat, am început să ne familiarizăm cu termeni precum: stereotip, prejudecată, discriminare, grup, rasă, etnie, hărțuire, trolling, intoleranță, acceptare, mediere, drepturile omului, libertate de exprimare, empatie. Orele treceau pe nesimțite, punctate pe alocuri cu mici pauze de sandvișuri, sucuri și mai ales, prăjituri, preferatele noastre.
Punctul culminant al întâlnirii l-a constituit povestea unui internaut care a căzut victimă unui troll. Acesta începuse să se îngrijoreze primind mesaje extrem de ciudate din partea unui autor anonim, pe care, cu toate cunoștințele sale în domeniu, nu a reușit să-l identifice. Mesajele de amenințare se succedau cu repeziciune, deveneau mai mult decât îngrijorătoare, provocându-i internautului nopți de insomnie. Cu ajutorul unui specialist, acesta reușește într-un final să-l identifice pe troll ca fiind fiul unor prieteni de familie. Totul s-a terminat cu bine, puștiul recunoscându-și inconștiența și cerându-și iertare.
Ceea ce ne-a plăcut cel mai mult, a fost faptul că nu am fost lăsați să ne plictisim. Am fost învățați să identificăm mesaje instigatoare la ură pe internet și, mai ales, să le combatem.
Toate activitățile au fost extrem de interesante și utile, am completat chestionare, ne-am implicat serios și activ, am absorbit toate informațiile într-un mod amuzant și relaxant, dar mai ales, am învățat un lucru extrem de important:
Hate speech-ul nu e cool!”[1]
Proiectul s-a finalizat cu succes, în cadrul Olimpiadei, respectiv:
„Cunoaștere, Iubire, Prietenie, Acceptare, Empatie, Înțelegere, Toleranță, Comunicare – acestea au fost cuvintele menționate cel mai des de către copii și profesori în discutiile cu Alex Teliban (elev din echipa Flower Power – Odorheiu Secuiesc), numit ad-hoc jurnalistul Olimpiadei din cadrul proiectului Less Hate, More Speech – Tinerii se implică! Am învățat unii de la altii toate aceste lecții și multe altele.
Superlativele au fost folosite des în tabăra organizată la Tohanul Nou, în luna aprilie 2016 și care a fost punctul culminant al proiectului. Le-au folosit pe parcursul celor 4 zile de tabără cei 40 de elevi participanți (câte 4 din fiecare echipă implicată în proiect, votați chiar de către colegii lor). La superlativ au vorbit și profesorii coordonatori, dar și toți cei din echipa de proiect, impresionați de implicarea reală a tinerilor, precum și de creativitatea și empatia de care au dat dovadă în activitățile proiectului. [...]Competiția în direct, pe echipe, ne-a arătat cât de bine și-au făcut temele elevii implicați în proiect și cât de multe au învățat de la prima noastră întâlnire, la atelierele de educație non-formală, desfășurate în toamnă și iarnă în fiecare dintre cele 10 școli implicate în proiect.
Punctul culminant al Olimpiadei a fost campionatul de moderare, organizat și coordonat de jurnaliștii Theodor Jumătate și Ionuț Iordache, de la Gazeta Sporturilor. Împărțiți pe echipe, copiii au avut de moderat comentarii reale, conținând elemente de hate speech.
Ultima zi a fost dedicată prezentării scenetelor pregătite de fiecare small group, coordonat de câte un facilitator. Copiii și-au pus la bătaie imaginația, dar și talentele actoricești, iar rezultatul a fost impresionant. S-a râs mult, dar s-a și zâmbit amar, momentele surprinzând realități triste, pe care le-am dori definitiv îndepărtate din viața noastră.
Dezvăluirea identității prietenului secret a fost momentul cel mai așteptat de către copiii, dar și de către adulții curioși să afle cine a avut grijă de ei în secret pe toată durata taberei, lăsând mici atenții la panoul special amenajat.”[2]
Concluzii
Deşi este un proiect în care unitatea de învăţământ a fost cooptată pentru coorganizare şi furnizare grup ţintă, beneficiile au fost atât pentru elevi şi famiile lor, cât şi pentru unitatea de învăţământ, având în vedere că s-a obţinut creșterea capacității elevilor și profesorului din școală de a recunoaste discursul instigator la ură din mediul online și offline, totodată un profesor a fost implicat în alte evenimente şi activităţi din cadrul proiectului. În concluzie, proiectul a contribuit în mod direct la dezvoltarea capacităţii instituţionale proprii, activităţile din proiect putând fi replicate la nivel intern, existând atât cunoştinţele necesare, cât şi meetodologia de lucru.
Bibliografie:
· https://tineriiseimplica.openpolitics.ro/