În fiecare școală există, conform ROFUI 2018, comisii permanente, printre care și CEAC. Documentele acestei comisii sunt: strategia elaborată pe o durată de 4 ani, regulamentul de funcționare al comisiei, planul operațional anual, un set de proceduri și anexele acestora. O parte dintre acestea sunt pe platforma online a ARACIP la care are acces fiecare școală.
Model orientativ:
Strategia CEAC se fundamentează pe următoarele acte normative:
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și compeltările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
- Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
- Hotărârea Guvernului nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
- OMECTS nr. 4688/2012 privind aprobarea Ghidului general – Calitate în școala din România prin standarde și standarde de referință, a cerințelor minimale pentru serviciile educaționale, respectiv a standardelor specifice de calitate pentru învățământul preuniversitar;
- OMECTS nr. 6517/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calității educației în învățământul preuniversitar..
- Proiectul de Dezvoltare Instituţională (PDI) al școlii;
- R.O.F.U.I.P. aprobat prin O.M. 3027/ 2018
Misiunea CEAC constă în crearea cadrului conceptual, normativ şi funcţional adecvat asigurării calităţii educaţiei în școală.
Demersurile CEAC din școală şi viziunea strategică proprie sistemului de management al calităţii urmăresc două coordonate fundamentale:
Ø dimensiune externă: asigurarea calităţii produsului finit – absolventul școlii, considerat drept ,,produs rezultat din Interacţiunea subsistemului educaţional (şcoala) exercitată asupra materiei prime (elevul)
Ø dimensiune internă: asigurarea calităţii proceselor interne orientate spre finalităţile actului educativ specific, în baza unui dialog constant pe verticală şi orizontală, ceea ce presupune implementarea unui sistem propriu de autoevaluare a calităţii proceselor interne (proces educaţional, guvernare strategică, management operaţional ş.a.).
Strategia evaluării şi asigurării calităţii educaţiei în școală este documentul care fixează, pe termen mediu, reperele generale ale acţiunilor de implementare la nivelul instituţiei de învăţământ a sistemului de management al calităţii, în aria de competenţă şi pe baza funcţiilor definite şi în Regulamentul propriu de organizare.
Strategia include principiile, scopurile de acţiune şi obiectivele CEAC. Acolo unde este necesar, sunt prevăzute şi termenele de materializare ale acţiunilor concrete.
II. PRINCIPII ALE DEMERSURILOR CEAC
Toate demersurile specifice ale membrilor CEAC au la bază următorul set de norme generale, elaborate în concordanţă cu prevederile metodologiei de asigurare a calităţii educaţiei, dar şi cu Standardele de calitate ISO şi EQFM, recunoscute la nivel european:
- Principiul omniprezenţei autoevaluării
Ciclul dezvoltării unităţii şcolare trebuie considerat un ciclu al calităţii şi, ca urmare, creşterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza întregului proces de proiectare/ planificare realizat la nivelul unităţii şcolare.
Ca urmare, mecanismele de autoevaluare vor fi prezente:
Ø în toată proiectarea şi planificarea dezvoltării unităţilor şcolare;
Ø în implementarea acestor proiecte, programe, planuri şi acţiuni;
Ø în funcţionarea concretă, de zi cu zi, a unităţilor şcolare;
Ø în evaluarea activităţii curente şi a îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor propuse.
- Similitudinea funcţională a evaluării interne şi externe
Este evident faptul că autoevaluarea trebuie să asigure, în primul rând, realizarea principalelor funcţii ale evaluării - anume:
Ø Îmbunătăţirea activităţii curente – evaluarea trebuie să fie oportună, să împiedice apariţia disfuncţiilor majore şi, în acelaşi timp, să arate foarte clar ce a mers şi ce nu în activităţile trecute;
Ø asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri, comunitate în ansamblul ei;
Ø revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.
- Practicabilitatea
Prin sistemul propus de management al calităţii va fi promovat şi principiul practicabilităţii, astfel încât sistemul să nu devină birocratic. Ca urmare, procedurile de asigurare a calităţii nu vor ,,încărca” suplimentar cadrele didactice sau membrii echipei manageriale.
Totodată, procedurile de asigurare a calităţii nu vor fi separate de procedurile normale de dezvoltare instituţională. Sistemele şi procedurile de asigurare a calităţii nu reprezintă ceva în plus, nu sunt ,,paralele” faţă de cele care asigură funcţionarea şi dezvoltarea unităţii şcolare, ci parte integrantă a acestora.
4. Evitarea birocratizării
În afara documentelor expres prevăzute de actele normative, cantitatea de documente solicitate va fi redusă la minimum.
- Principiul consistenţei dovezilor
Dovezile activităţilor concrete de management al calităţii la nivelul tuturor subsistemelor instituţiei (atât cele gestionate direct de CEAC, cât şi cele deţinute de cadrele didactice ori de responsabilii comisiilor) vor avea următoarele calităţi:
Ø valide: dovezile sunt semnificative şi susţin punctele tari sau punctele slabe identificate;
Ø cuantificabile: sunt folosiţi indicatori de performanţă interni şi externi, sunt folosite atât cifre, cât şi procente şi sunt clare şi fără ambiguităţi;
Ø suficiente: pot fi cuantificate prin triangulaţie, şi anume, există dovezi din trei surse separate şi din trei perspective diferite;
Ø actuale: dovezile sunt suficient de recente pentru a oferi o imagine precisă a situaţiei la momentul scrierii raportului de autoevaluare;
Ø exacte: dovezile sunt atribuite unor surse identificate şi verificabile;
6. Principiul încrederii şi al ,,prezumţiei de adevăr” pentru declaraţiile privind calitatea educaţiei.
7. Implicarea întregului personal, a elevilor şi părinţilor în implementarea sistemului de management al calităţii.
III. SCOPURILE DE ACŢIUNE
Pe baza reperelor conceptuale şi metodologice care fundamentează Strategia pe termen mediu privind implementarea sistemului de management al calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, scopurile proprii ale CEAC din școală sunt:
1. Construirea unui sistem coerent şi unitar de management al calităţii;
2. Centrarea managementului calităţii pe valoarea adăugată şi pe progres instituţional;
3. Fundamantarea managementului calităţii pe autoevaluare şi pe dezvoltarea instituţională;
4. Transparenţa sistemului intern de management şi de asigurare a calităţii;
5. Îmbunătăţirea continuă a calităţii demersului educaţiv - formativ;
6. Flexibilitatea şi caracterul evolutiv al sistemului intern de management al calităţii;
7. Producerea şi diseminarea, sistematic, de informaţii coerente despre calitatea educaţiei;
8. Cointeresarea şi asigurarea participării întregului personal, a elevilor şipărinţilor în implementarea sistemului calităţii în educaţie.
IV. ANALIZA SWOT ( reprezintă un exemplu)
1. CURRICULUM
|
PUNCTE TARI Ø Şcoala dispune de documente curriculare oficiale: planuri-cadru, programe şcolare, metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare. Ø Grădiniţa, ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează siguranţaşi sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică atât familia, cât şi comunitatea în procesul de învăţare: Ø Curriculum la decizia şcoliidiversificat,careţine cont în mare măsură de dorinţele elevilor, baza materială, încadrare şi vine in sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar, comportamente marginale şi contribuie la dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare; Ø Preocupări privind utilizarea de softuri educaţional în lecție, ca alternativă la metodele tradiţionale; Ø Surse informaţionale bogate: manuale, auxiliare didactice, bibliotecă, internet; Ø Programe educaţionale la majoritatea disciplinelor; |
PUNCTE SLABE Ø Oferta CDŞ a şcolii nu satisface în totalitate nevoile educaţionale ale elevilor, Ø Şcoala este în mare măsură transmiţător de informaţii şi nu formator de competenţe; Ø Oferta educaţională nu satisface nevoile tuturor elevilor; Ø Număr mic de programe de prevenire/remediere a insuccesului şcolar;
|
|
OPORTUNITĂŢI Ø Majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele didactice în vederea procurării de auxiliare şi paraşcolare. Ø Oferta mare de auxiliare didactice permite o selecţie riguroasă în vederea achiziţionării. Ø Creşterea exigenţei părinţilorfaţă de serviciile pe care le oferă şcoala, disponibilitatea acestora la colaborare. Ø Iniţiereaşi implementarea de proiecte şi programe educaţionale europene; |
AMENINŢĂRI Ø Reducerea natalităţii; Ø Existenţa unor necorelaţii între programele şcolare de la învăţământul primar cu cele de la învăţământul gimnazial; Ø Scăderea numărului de elevi afectează normele didactice;
|
2.RESURSE UMANE
|
PUNCTE TARI Ø Corpul profesoral organizează cadrul adecvat învăţării preşcolarilor/elevilor şi stăpâneşte atât disciplina pe care o predă, cât şi strategiile de conducere, curriculumul şcolar, are abilităţi psihopedagogice şi se preocupă de cunoaşterea/ dezvoltarea personalităţii elevilor/ preşcolarilor: Ø Personal didactic titular calificat, majoritatea cu gradul didactic I; Ø Personal didactic auxiliar bine pregătit la toate compartimentele; Ø Elevi dotaţi pentru activitatea de performanţă; Ø Elevi/preşcolari cu rezultate deosebite obŢinute cu ajutorul profesorilor în cadrul diferitelor concursuri sau manifestări artistice; Ø Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare pe o tematica diversă ; Ø Cadrele didactice au abilităţi în domeniul IT şi preocupări pentru predarea lecţiilor asistate pe calculator. Ø Personalul didactic/didactic auxiliar/ nedidactic se preocupă permanent de siguranţa preşcolarilor/elevilor în unitatea de învăţământ; |
PUNCTE SLABE Ø Reticenţă în utilizarea metodelor activ-participative de predare–învăţare- evaluare; Ø Valorificarea insuficientă a datelor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice; Ø Implicarea insuficientă a părinţilor în viaţa şcolii; Ø Insuficienta relaţionare intre elevi, între elevi-profesori, între cadre didactice, între profesori şi părinţi. Ø Elevi cu abandon școlar Ø Personal didactic necalificat;
|
|
OPORTUNITĂŢI Ø Legislaţia muncii permite angajarea de către şcoală a personalului nedidactic pentru compartimentele deficitare; Ø Părinţi care solicită şi manifestă interes pentru o pregătire de calitate; Ø Alocarea unei sume importante de la bugetul local pentru formarea personalului didactic auxiliar/nedidactic; Ø Acces la burse europene pentru mobilitate prin intermediul ANPCDEFP şi altor organisme abilitate; |
AMENINŢĂRI Ø Fluctuaţia personalului didactic; Ø Lipsa de timp/preocupare a părinţilor conduce la o slabă implicare a familiei în viaţa şcolii.
|
3.RESURSE MATERIALE
|
PUNCTE TARI Ø Şcoala dispune de localuri, amenajate cu toate utilităţile necesare; Ø Şcoala deţine autorizaţii sanitare de funcţionare; Ø Baza materială bună în continuă modernizare; Ø Realizarea de venituri extrabugetare din închirieri de spaţii, donaţii şi sponsorizări; Ø Şcoala dispune de o bază didactică bună, înnoita permanent prin eforturi proprii, de manuale, auxiliare didactice; Ø Conectarea la Internet a tuturor sălilor de clasă; Ø Părinţii susţin cu fonduri şcoala în organizarea activităţilor educative extraşcolare;
|
PUNCTE SLABE Ø Grad ridicat de uzură al echipamentelor TIC Ø Lipsa unei evidenţe si a unui control în vederea recuperării pagubelor realizate de către elevi; Ø Unele cadre didactice nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi întreţinerii bunurilor din sala de clasă; Ø Lipsa unui proiect cu finanţare externă; Ø Utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi; Ø Lipsa fondurilor pentru achiziţionarea mijloacelor TIC şi a softurilor educaţionale; Ø Număr insuficient de manuale la ciclul gimnazial; Ø Manualele la clasele V-VIII au conţinut neadaptat la programele şcolare; Ø Insucces în accesarea unui proiect cu finanţare nerambursabilă pentru modernizarea bazei materiale.
|
|
OPORTUNITĂŢI Ø Descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor; Ø Alocarea de către Primărie a fondurilor financiare necesare în vederea asigurării de condiţii materiale decente; Ø Programe de dotări cu material didactic pentru laboratoare şi sala de sport şi cu carte şcolară pentru bibliotecă. |
AMENINŢĂRI Ø Bugetul limitat al comunităţii locale faţă de nevoile şcolii. Ø Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al şcolii deseori necorelată cu cerinţele şcolii, |
4. RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT
|
PUNCTE TARI Ø Colaborarea cu Primăria, Politia, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Teritorial de Muncă, ISU B, Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Teatrul , cu Biblioteca Judeţeană ;
|
PUNCTE SLABE Ø Număr mic de proiecte de parteneriat cu şcoli din ţară; Ø Inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în comunitate. Ø Slaba implicare a cadrelor didactice în iniţierea unui proiect de parteneriat strategic în domeniul şcolar; |
|
OPORTUNITĂŢI Ø Paletă largă de oferte pentru proiectele de parteneriat; Ø Asistenţă de specialitate în realizarea de proiecte de parteneriat; Ø Existenţa Programului European Erasmus+ Ø Lobby din partea părinţilor privind realizările şi performanţele şcolii; Ø Deschiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea locală.
|
AMENINŢĂRI Ø Timpul și diferențele culturale ale părinţilor conduce la o slabă implicare a acestora în viaţa şcolii; Ø Perceperea eronată de către o parte a comunităţii a complexităţii actului educaţional.
|
REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE:
- Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor, beneficiari direcţi, indirecţi şi prestatori de servicii educaţionale;
- Atragerea şi implicarea elevilor într-o măsură mai mare în procesul de învăţământ prin utilizarea unor strategii de predare-învăţare-evaluare centrate pe elev, în vederea reducerii abandonului școlar;
- Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev, respectiv pe formarea competenţelor cheie;
- Consolidarea dimensiunii europene a educaţiei;
- Întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi resurselor materiale;
- Promovarea strategiilor de control adecvate, concepute pentru asigurarea realizării obiectivelor specifice tuturor compartimentelor unităţii de învăţământ;
V. PLANUL STRATEGIC AL EVALUĂRII ŞI ASIGURĂRII CALITĂŢII
V.1 CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ
|
OBIECTIVE |
ACTIVITĂŢI SPECIFICE |
CINE RĂSPUNDE |
TERMEN |
|
Monitorizarea permanentă a realizării obiectivelor stabilite prin planuri de acţiuneşi operare rapidă a corecţiilor necesare. |
- verificarea portofoliilor - elaborarea de rapoarte de activitate - elaborarea de analize SWOT |
- responsabilii comisiilor metodice |
Anual |
|
Asigurarea fluidizării circuitului informaţional atât pe verticală cât şi pe orizontală. |
- elaborarea de proceduri specifice fiecărui compartiment care să permită cunoaşterea modului în care circulă informaţia în diferite situaţii |
-responsabilii comisiilor metodice |
Anual |
|
Monitorizarea achiziţiilor de echipamente şi materiale specifice procesului de învăţământ. |
- întocmirea la timp a necesarului de materiale - solicitarea în timp util a fondurilor necesare achiziţiilor conform cererilor ariilor curriculare şi de compartiment - repartizarea eficientă a fondurilor ( funcţie de priorităţi), atunci când acestea sunt insuficiente |
-responsabilii comisiilor metodice |
Anual |
|
Dezvoltarea permanentă a nivelului pregătirii profesionale a cadrelor didactice |
- înscrierea şi susţinerea examenelor de grad de către profesorii din şcoală - înscrierea unui număr cât mai mare de profesori la cursuri de formare, diverși furnizori; |
- responsabil cu formarea continuă |
Anual |
|
Asigurarea accesului tuturor elevilorşi cadrelor didactice la resurse de informare diverse prin crearea unui centru de informare şi documentare modern |
- amenajarea unei săli de documentare şi informare; - dotarea cu materiale diverse şi cu tehnică de calcul a centrului documentar şi de informare;
|
-directorul şcolii |
Anual |
V.2 EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ
|
Implementarea curriculum-ului la nivelul fiecărei comisii metodice, cadru didactic şi asigurarea corelării acestuia cu specificul şcolii. |
- planificarea activităţilor curriculare şiextracurriculare -verificarea portofoliilor comisiilor metodice şi cele ale profesorilor |
-directorul şcolii |
Anual |
|
Monitorizarea periodică a rezultatelor şcolare |
- analiza statistică a notelor şi calificativelor din cataloage - analiza ritmicităţii notării - analize periodice ale disciplinelor |
-directorul şcolii |
Săptămânal Semestrial |
|
Monitorizarea proiectelor educaţionaleşi a parteneriatelor |
- activităţi de diseminare a informaţiilor pentru activităţiledesfăşurate în cadrul proiectelor educaţionale şi a parteneriatelor |
-responsabil consilier educativ
|
Periodic |
|
Creşterea rolului factorilor implicaţi în consilierea elevilor: comisia diriginţilor, consiliul elevilor, consiliul clasei, psihologul şcolar |
- constituirea consiliului clasei - desfăşurarea de şedinţe ale consiliului clasei - desfăşurarea de lectorate cu părinţii - întâlniri cu psihologul şcolar |
-responsabil consiliere şi orientare - diriginţi - învăţători - psiholog şcolar |
Anual Când este cazul |
V.3 MANAGEMENTUL CALITĂŢII
|
Urmărirea asigurării calităţiieducaţiei, a modului în care se realizează atribuţiile manageriale la nivelul colectivelor didactice |
- analiza documentelor de catedră - asistenţe la ore - chestionare aplicate elevilor |
-membrii CEAC |
|
|
Consilierea elevilor în privinţa orientării profesionale şi sprijinirea lor în pregătirea pentru testările naţionale |
- urmărirea pregătirii pentru testările naţionale
|
-directorul şcolii |
Anual
|
|
Realizarea periodică a autoevaluării instituţionale autentice
|
- întocmirea analizei SWOT a CEAC |
-membrii CEAC |
Semestrial |
|
Revizuirea periodică a ofertei şcolii
|
- selectarea disciplinelor opţionale în conformitate cu dorinţele elevilor dar şi din perspectiva testelor naţionale |
-directorul şcolii -şefii de comisii metodice |
Anual |
|
Evaluarea periodică a corpului profesoral |
- întocmirea fişelor de evaluare
|
-directorul şcolii |
Anual |
|
Optimizarea accesului la resursele educaţionale prin monitorizarea planificării utilizării bazei tehnico- didactice |
- întocmirea de planificări ale accesului în laboratoare şi cabinete - urmărirea modului în care se realizează fondul de carte al bibliotecii |
-şefii de comisii metodice |
Săptămânal
Semestrial |
|
Actualizarea bazei de date proprii |
-culegerea de documente şi informaţii care să permită comisiei pentru asigurarea calităţii să evalueze realist diversele aspecte ale activităţii din şcoală |
-membrii CEAC |
Anual |
|
Asigurarea accesului la informaţia specifică tuturor persoanelor/instituţiilor interesate |
- actualizarea panourilor cu informaţii de ultimă oră din domeniul asigurării calităţii în educaţie - actualizarea site-ului şcolii cu date de interes public din domeniul asigurării calităţiieducaţiei |
-membrii CEAC
-secretar CEAC |
Când este cazul |
|
Asigurarea condiţiilor pentru evaluarea externă a calităţiieducaţiei oferite de şcoală până la sfârşitul anului 2020 |
- întocmirea conform cerinţelorşi la timp a dosarului în vederea evaluării externe |
-directorul şcolii |
2018-2020 |
|
Perfecţionarea continuă a instrumentelor de autoevaluare pentru identificarea domeniilor cu disfuncţiişi stabilirea măsurilor de eficientizare a activităţilor |
- găsirea de noi instrumente de evaluare a calităţiieducaţiei |
-membrii CEAC |
Permanent
|
VI. INSTRUMENTE ŞI PROCEDURI DE EVALUARE INTERNĂ A CALITĂŢII EDUCAŢIEI
Modalităţile de evaluare internă a calităţiieducaţiei sunt concretizate în cei 8 paşi. Pentru evaluarea internă există mai multe modalităţi de recoltare a dovezilor: analiza de document, observarea şi ancheta – pe bază de chestionar sau de interviu.
Intrumentele folosite sunt diverse: chestionare, ghid pentru interviu, ghid de observaţie rapoarte scrise , plan operaţional, fişe de analiză a documentelor şcolii, proceduri, declaraţii de intenţie ale comisiilor metodice.
Dovezile pentru a fi relevante trebuie să provină din trei surse (principiul triangularităţii).
VII. MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢII CEAC
Evaluarea calităţii nu este un scop în sine, ci o etapă în procesul asigurării calităţii proceselor didactice din şcoală. Procesul de asigurare a calităţii presupune un set de activităţi pornind de la unele obiective specifice stabilite în planul operaţional al comisiei. Aceste obiective se conturează prin operaţionalizareaţintelor strategice. Un aspect important al demersului în asigurarea calităţii educaţiei, îl constituie implementarea unui set de proceduri în domeniile fundamentale ale activităţiidesfăşurate în şcoală. Procedurile respective cuprind paşii importanţi ai activităţilor pe care le desfăşoară cadrele didactice şi managerii şcolii în vederea realizării obiectivelor propuse. Instrumentele folosite (chestionare, fişe, rapoarte de analiză, etc.) sunt flexibile, suportă modificări, în funcţie de situaţia concretă a fiecărei clase, a fiecărui colectiv de elevi, a fiecărui cadru didactic.
Pentru elaborarea şi aplicarea strategiei de evaluare şi asigurare a calităţii vom urma etapele din ,,cercul lui Deming”.
Ø Prima etapă este aceea a planificării întregii activităţi: PDI şi PM, planificările responsabililor comisiilor metodice, planificările calendaristice ale tuturor cadrelor didactice.
Ø Etapa a doua o va constitui implementarea documentelor proiective şi monitorizarea aplicării lor.
Ø Etapa a treia o constituie evaluarea realizării directivelor propuse şi stabilirea punctelor tari şi a celor slabe.
Ø A patra etapă este revizuirea documentelor proiective impuse de punctele slabe înregistrate.