Generația actuală de elevi, numită și generația Z, preferă graficele/imaginea video/mesajul audio în locul textului, este multi-tasking, vrea rezultate imediate și recompense/recunoaștere pentru ceea ce fac. Elevii preferă dispozitivele cu ecran tactic, interactivitatea digitală și experimentul demonstrativ, în locul pixului și hârtiei.
De ce este așa? Ei s-au născut în epoca în care calculatorul nu mai este o curiozitate, nici jocurile nu sunt ceva care să-i țină în fața calculatorului prea mult timp. Ei sunt dinamici, curioși, ușor de prins în trasee digitale din cele mai "periculoase". Dacă experimentul demonstrativ a fost redefinit de "gamification", interactivitatea nu mai este bilaterală și sincronă, ci asincronă și multilaterală prin intermediul platformelor cloud de socializare, ei caută "graalul" noului mileniu. Ei consideră tehnologia ca fiind "arma" de bază în realizarea obiectivelor. Care obiective? Dacă un obiectiv nu este atins repede, ei îl vor redefini. Nu au timp de "povești", ci de rezultate. Pe ei îi interesează "produsul", nu detaliile despre ciclul de viață al produsului. De îndată ce produsul și-a făcut treaba, el poate fi "aruncat"; un alt produs va fi căutat ș.a.m.d.
Vom urmări câteva sfaturi propuse de specialiști în educație, psihologi și analiști sociali, care au făcut cercetări asupra noilor modele educaționale bazate pe tehnologie și care au elevul în centrul atenției.
Autorii Nagy & Székely (2012) și Nagy (2016), citați de Zsuzsa Emese Csobanka (2016), identifică principalele caracteristici ale generațiilor. Vom considera, aici, doar descrierea generației Z, în traducere adaptată.
· S-au născut în preajma noului mileniu.
· Ei nu cunosc lumea fără internet.
· Ei utilizează internetul și rețelele sociale.
· Sunt caracterizați de "Conectivitate globală", flexibilitate, inteligență, toleranță la culturi diferite.
· Site-urile de rețele sociale reprezintă principala platformă de comunicare.
· Sunt consumatori și furnizori de informații.
· Au aptitudini foarte bune pentru manevrarea dispozitivelor electronice moderne.
· Au mii de contacte online.
· Acționează în regim multitasking (blogging, ascultarea de muzică, scrierea de e-mailuri).
· Iau decizii foarte rapid.
· Nu pot sta locului.
· Ei învață, fac prieteni și se distrează diferit de generațiile anterioare.
· Nu au nicio sensibilitate juridică privind descărcarea și difuzarea fișierelor pe internet.
· Sunt incompetenți emoțional.
Caracteristici similare sunt prezentate și în cartea Annamária Tari (2011), după cum urmează:
1. Copiii din zilele noastre nu au relații familiale puternice, așa cum era cazul pentru generația anterioară
2. Sunt inteligenți, dar inteligența lor emoțională este semnificativ subdezvoltată, "procesează informații dacă înțeleg, dar ei nu sunt capabili să o proceseze emoțional "
3. Datorită aplicațiilor care lucrează în regim multitasking (mai multe lucruri începute), pe termen lung li se diminuează capacitatea de a fi preciși, să se concentreze, respectiv să memoreze.
4. Personalitatea lor devine mai narcisistă: scopul principal este să-și lase "Amprenta digitala" pentru altii - folosindu-se doar de interesul global.
5. Care va fi efectul asupra psihicului copiilor al grosolăniei din jocurilor virtuale cu puțină moralitate, lipsa empatiei și a valorii în emisiunile TV?
6. Opinia colegilor este supraestimată și devine cea mai importantă.
7. Gândirea vizuală este dominantă, deci imaginația și creativitatea sunt pe locul al doilea - Avatare, Lumea Second Life sunt printre rolurile tipice.
8. Mulți reprezentanți ai generației Z suferă de privare de somn deoarece nu doresc să rateze nimic (Facebook, etc.)
9. Au posibilitatea de a trăi o viață mai fericită, dar cu mai puțină valoare.
10. Mulțumită mass-media, modelele, celebritățile și "stelele" au un impact mai puternic asupra generației Z
11. Apar noi modalități de parteneriat și sexualitate.
12. Nu în ultimul rând, ei consideră că sarcinile educației sunt următoarele: motivația, metode eficiente de predare, roluri noi ale cadrelor didactice care susțin stiluri ale "învățării independente", punând lectura pe locul al doilea, importanța activității fizice, urmărirea cooperării directe.
Din punct de vedere al învățării, reținem că membrii generației Z sunt orientați spre tehnologia digitală (EduTech), învață experimental, vizual, în grup, distrându-se în același timp, lucrând multitasking, dar cu atenție distributivă redusă. Cele de mai sus nu diferă cu mult de cele identificate în studiul lui Sandu ș.a. (2014). Referitor la educație, urmărim, pentru început Rothman (2014).
Un studiu valoros din punct de vedere al interesului generației Z pentru a învăța. Concluziile autorului, multe similare celor de mai sus, sau sunt deducții imediate din studiile experimentale realizate de sociologi și psihopedagogi, sunt traduse și ușor adaptate în cele ce urmează.
Pentru membrii generației Z, livrarea de conținut cu grafică complexă trebuie să fie rapidă. Aceștia sunt elevi kinestezici, experimentali, care preferă să învețe prin a face mai degrabă decât să li se spună ce să facă sau prin citirea textului. Învățarea nu este un sport al spectatorilor. Ei prefer acces, prin selecție aleatoare, la grafică în primul rând și la activități conexe. Ei sunt în viteză și au nevoie de recompensă instantanee. Sunt interesați de multimedia (interactivă) cum ar fi World of Warcraft sau Second Life. Ei integrează absolvirea continuă de cursuri, cu feedback instant, obiective clare, cu recompense (primesc nu numai certificare, dar și ecusoane digitale), provocative și cu reiterare pozitivă a învățării. Totuși, comutarea sarcinilor (multitasking) le reduce atenția. Sarcinnile de lucru pot fi greu de realizat, se pot plictisi repede și sunt gata să treacă la următoarea sarcină. Din acest motiv, învățarea trebuie să fie livrată în "porții" mai mici. Generația Z va învăța mai eficient dacă este lăsată să rezolve problemele și să găsească soluții prin încercări și rezolvarea erorilor. Experiența lor în jocuri a fost axată pe rezolvarea problemelor înainte de a putea trece la nivelul următor. Ei vor continua să lucreze la un nivel de joc mult timp, deoarece își dau seama că de fiecare dată când nu reușesc, tocmai au folosit o strategie și știu că nu va funcționa. Au abilitatea de a-și exprima opiniile în discuțiile de grup mici și în sesiunile de întrebări și răspunsuri. Au acces la prea multe date. Aceasta face ca Generația Z să meargă mai degrabă pentru răspunsul rapid decât pentru abordarea profundă a problemelor. Membrii generației Z nu au timp pentru a determina fiabilitatea informațiilor lor. Resursele din bibliotecă sunt mai precise decât motoarele de căutare (Google), dar nu se potrivesc nevoii Generației Z care dorește viteză, confort sau ușurință în utilizare. Cheating (Trișarea) și hacking (explorare la limite) sunt procedee considerate strălucite în lumea lGenerației Z, dar nu și în lumea educației. Membrii generației Z sunt înclinați spre "plagiat", iar acum educa'ia se confruntă cu un adevărat flagel. Ei preferă să lucreze în echipe / grupuri mici. Creativitatea și colaborarea sunt naturale pentru ei, fie că este o activitate spontană sau structurată. Flexibilitatea de a învăța funcționează cel mai bine pentru ei. Ei au nevoie de opțiuni de a alege, astfel încât învățarea poate fi personalizată. Acest lucru îi face mai mult studenți reflexivi și independenți decât alte generații.
Studiul lui Cilliers (2017) a evidențiat următoarele recomandări pentru cadrele didactice care lucrează cu membri ai generației Z.
1. Trebuie să fie pregătit să predea folosind software, hardware și media de tip social, digital și tehnologic. Procesul educațional trebuie să se bazeze pe modelul clasei creative.
2. Explorați mediul Internetul ca instrument de comunicare într-un proces de luare a deciziilor în grup. Trebuie să caute să nu lucreze în izolare, ci să consolideze interconectarea grupului.
3. Cercetarea rețelelor sociale și impactul lor asupra abordării tradiționale ca posibila metodă integrativă.
4. Explorați aplicațiile și software-ul utilitar pentru a gestiona notele studenților. De inlocuit PowerPoint cu discuții deschise, pline de viață, trebuie promovată dezbaterea și munca structurată în grup.
5. Îndepărtați-vă de învățătura tradițională. Folosiți abordări pentru învățarea bazată pe cursanți. Includeți metode vizuale și învățare creativă (în aer liber și în interior).
6. Unii lectori vor avea nevoie de dezvoltare profesională pentru a trece de la abordarea tradițională la un model transformator al învățării.
Referitor la ideea 6, recomandăm modelul SAMR (Substituire, Adăugire, Modificare, Redefinire) pentru a reproiecta materialele didactice și scenariile lecțiilor pentru o mai bună apropiere de stilul generației curente.
Bibliografie
1. Cilliers E.J.(2017), The challenge of teaching generation Z, DOI-https://dx.doi.org/10.20319/pijss.2017.31.188198
2. Csobanka Z. E. (2016). The Z Generation. Acta Technologica Dubnicae, 6(2), 63-76.
3. Nagy, Á. (2016). Youth policy: From leisure sociology to leisure pedagogy
4. Nagy, Á., & Székely, L. (2012). The basis and the structure of the tertiary socialisation field and the "Youth-Affairs" as an autonomous area. Acta Technologica Dubnicae, 2(2), 1-18.
5. Rothman, D. (2014). A Tsunami of Learners called Generation Z. Maryland Public Safety Online Journal, 1(1), http://www.mdle.net/Journal/A_Tsunami_of_Learners_Called_Generation_Z.pd
6. Sandu, D., Stoica C.A. & Umbreș R. (2014). Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață. București: CURS, http://www.fes.ro/media/2014_news/Raport-FES-Tineri_in_Romania.pdf
7. Tari, A. (2011). Z generation. Budapest: Tericum Könyvkiadó.
8. SAMR, https://en.wikiversity.org/wiki/Instructional_design/SAMR_Model/What_is_the_SAMR_Model%3F.