1. Perla Scripcariu, o tanara de origine roma, a reusit sa fie admisa la cinci universitati din Marea Britanie.

2. FLORIN NICOI ARE DOUĂ FACULTĂŢI ŞI VREA SĂ DUCĂ TOŢI   ETNICII   LA ŞCOALĂ

Exemplul 1.

Perla Scripcariu a fost abandonata de mama ei la nastere, dar acest lucru nu a impiedicat-o sa fie foarte performanta in domeniul educatiei. Tanara de origine roma a absolvit un liceu de elita din Botosani, iar acum studiaza in Marea Britanie, nu mai putin de cinci universitati de acolo acceptand candidatura tinerei.

„Nu exista soarta potrivnica. Exista doar lipsa de ambitie si complacere intr-un mediu care iti pare mereu ostil. M-am lovit de situatii de genul acesta, discriminatorii as putea spune, inca de cand eram mica. Unii copii cu care ma jucam ma respingeau, spunand ca sunt tiganca. Chiar si cand aveam rezultate bune la scoala, erau remarci ironice de genul: «Vai, a iesit tiganca la tabla, stie ea mai bine!». Ei se asteptau ca, fiind de etnie roma, sa nu fiu la acest nivel, sa nu fac lucrurile ca toti ceilalti. Dar lucrurile acestea nu m-au doborat. Nu m-am inchis in carapacea mea, sa ma justific ca nu pot face lucruri fiindca sunt discriminata. Din contra, m-au ambitionat. M-au facut sa-mi doresc si mai mult. Am muncit si mai mult pentru ceea ce-mi doream”, spune tanara.

 Salvarea a venit de la matusa ei

Nascuta in 1996, Perla Scripcariu a fost abandonata de la nastere de catre mama ei, iar tatal ei a plecat la munca in Germania. Salvarea Perlei a venit de la matusa ei, Petronia Scripcariu, care face parte din elita intelectuala a romilor botosaneni ;

Petronia Scripcariu este absolventa de Litere si profesoara de limba romani , inspector scolar  pentru minoritatea roma la ISJ  Botosani  si ea a indrumat-o pe nepoata sa  Perla spre invatatura. Perla marturiseste ca nu a luat abandonul mamei sale ca pe un handicap.

„Mereu mi-a placut sa invat. Am fost bucuroasa ca aveam de la cine sa invat. Mi-a placut mereu sa citesc. Am fost atrasa de carti de mica”, a declarat Perla .

Succesul ei a fost obtinut prin multa munca, in spatele reusitei ei stand o lupta teribila  cu prejudecatile   celor din jur.

Exemplul 2

Florin Nicoi este o figură aparte în rândul comunităţii de romi din Botoşani. În principal datorită faptului că are cu totul alte priorităţi. În vârstă de 30 de ani, este membru în consiliul director al Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară ”Inter-Activă” (ADCIA) şi a realizat că, pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor, condiţia esenţială este ca aceştia să aibă acces la educaţie, adică să meargă la şcoală.

Florin crede că sărăcia, dar şi delicvenţa juvenilă şi infracţionalitatea în rândul adulţilor s-ar reduce drastic dacă romii ar şti carte. Deci cheia  schimbarii  este  EDUCATIA .

Romii la şcoală

Locurile la liceu, rezervate aproape degeaba romilor

Numărul  elevilor  romi  din scolile  botoșănene  este de 2088 ,conform  declarației doamnei inspector școlar pentru comunitatea romă.  Petronia  Scripcaru.  Nu deţine statistici exacte, dar crede că nici măcar jumătate din membrii comunităţii care au vârsta de şcolarizare nu frecventează cursurile. Şi asta întrucât în etnie încă este cultivată concepţia că, pentru a te descurca în viaţă, trebuie să ai cu totul alte calităţi decât aceea de a fi absolvit diverse forme de învăţământ.

Astfel, pentru anul  școlar 2018-2019   în fiecare clasă s-au alocat câte două locuri elevilor de etnie romă. Cumulat, romii au avut la dispoziţie 260 de locuri la liceu și 60 de locuri  la școala profesională , însă s-au înscris şi au fost admişi în clasa a IX-a doar 36 elevi de etnie romă. Deci gradul de ocupare este undeva la 10% .

”Şi aici este o problemă pentru că unii sunt declaraţi ca şi cetăţeni români şi atunci nu pot intra pe locurile rezervate romilor. Cei care se înscriu chiar că vor să facă carte, n-am putea spune că sunt forţaţi. Bine, unii mai renunţă şi se transferă la alte profiluri, dar ideea generală este că fac şcoală”, a spus Gabriel Hârtie, inspector şcolar general.

Consiliera prefectului pentru romi susţine însă că aproximativ 70% din romii cu vârstă de şcolarizare urmează cursuri şi crede că problema educării instituţionale a minoritarilor nu face altceva decât să reflecte problema generală a învăţământului din România, care s-ar afla pe locul al treilea din Europa la rata de abandon şcolar.

”Problema şcolarizării romilor este veche de 20 de ani. Acum învăţământul este teoretic obligatoriu, dar mai greu aplicabil. Înainte de revoluţie venea poliţistul la uşă, acum e un fel de fără frecvenţă. Probleme cu abandonul şcolar sunt la nivel naţional, nu doar în comunitatea noastră. Acum oamenii se întreabă: la ce foloseşte şcoala? Înainte, dacă aveai carte, aveai parte. Acum alta e ideea generală şi asta afectează şi comunitatea romilor”, a spus Semiramida Bălan, consilierul prefectului pentru romi.

Aceasta a adăugat că majoritatea romilor ar fi intrat la liceu şi fără a beneficia de locurile special rezervate membrilor comunităţii fiindcă sunt elevi care chiar îşi doresc să înveţe.

Semiramida Bălan, consilierul prefectului pentru romi

A început cu propriul copil

Revenind la Florin Nicoi, acesta susţine că a avut norocul să dea în viaţă peste o persoană care a înţeles importanţa studiilor şi care a insistat ca el să facă şcoală. A ajuns astfel să termine Dreptul   la Universitatea Petre Andrei din Iaşi şi apoi să facă o a doua facultate, de Ştiinţe Politice şi Administrative, în cadrul aceleiaşi universităţi. Şi pentru desăvârşirea studiilor a absolvit şi un master în Ştiinţe Politice.

Este convins că romii nu sunt predispuşi la infracţiuni din naştere, aşa cum a auzit la o şedinţă a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, lucru care l-a supărat foarte tare şi tocmai de aceea acum vrea ca tot mai mulţi romi să îi urmeze calea.

A început cu fiul său, ”Navi”, de cinci ani, care merge la o grădiniţă dintr-o zonă nepopulată de romi fiindcă vrea să îl integreze în societate de la o vârstă cât mai fragedă. Iar pentru asta l-a botezat chiar la cinci ani, sfidând astfel ”legile ţigăneşti”, în care botezul se face pe la 10 – 15 ani, însă şi-ar dori ca ”botezul să se facă la câteva luni, cum face toată lumea” fiindcă integrarea ar porni în acest fel încă din faşă.

Sursa:   ISJ  Botosani