Bază de date online cu resurse pentru dezvoltarea unui management instituțional antreprenorial de calitate în școli defavorizate

       Portofoliul cadrului didactic este un instrument de eficientizare a activității acestuia pentru că: permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale;obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate;permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul inspecţiilor, acordării calificativelor, a gradaţiilor  de merit etc

Prin climat organizaţional se înţelege o stare psihosocială, exprimată cultural într-un  context intern şi extern şi este generată de un ansamblu de variabile obiective şi subiective intersectate într-un câmp psihosocial sau context situaţional (extern şi intern) care străbate activitatea didactică  realizată în cadrul şcolii (S. Cristea).  El se referă la ambianţa intelectuală şi morală din interiorul colectivului unei şcoli, la stările emoţionale  şi la percepţiile colective.

Introducere

De ce am avea nevoie de mentorat într-o instituție școlară? Toți am trecut prin școală și teoretic știm ce presupune rolul de profesor, cum să ne instruim și educăm elevii, cum să relaționăm cu colegii sau superiorii. Este adevărat, dar fiecare organizație școlară are propria ei cultură organizațională, dincolo de reglementările formale, există o serie de cutume și reguli informale, un set de atitudini – valori pe care profesorii cu experiență le-au cultivat și le practică și pe care este bine să le împărtășească și profesorilor debutanți, care vor „crește”astel, atât profesional, cât și uman.

Mentoratul nu este îndoctrinare și nu presupune ca mentorul să impună modul său de a face lcrurile ca model unic. Mentorul propune și exemplifică prin statutul și calitățile sale, dar relația este una în dublu sens, de multe ori discipolul oferind, la rându-i, o viziune proaspătă, ori flexibilitatea în gândire specifică vârstei.

Relația de mentorat ar trebui să existe între profesorii cu experiență și debutanți în orice instituție de învățământ, iar managementul instituțional ar trebui să o ia în calcul printre procedeele de creștere a calității (atât a actului didactic, cât și a atmosferei/microclimatului de grup).

Din punctul de vedere al psihosociologiei organizationale ne intereseaza nu conducerea si liderul in general, ci conducerea eficienta si liderul eficient.

Concepand leadership-ul ca un continuum cu doi poli,  M. Zlate ( 2004) preciza ca un leadership eficient are urmatoarele caracteristici: schimbare, progres, inovare; anticiparea a ceea ce urmeaza sa se intample; orientarea spre cauze; predominarea activismului si initiativei; centrarea pe responsabilizarea membrilor; orientare proactiva. Predominanta acestor caracteristici amplasate la un pol sau la polul opus reprezinta indicatorul eficientei sau ineficientei conducerii.

Introducere

Pentru aceia care lucrează în afara sistemului de educație, acest titlu pare o glumă. De ce ar putea suferi de burn-out un profesor? Oare nu e acesta un sindorm rezervat corporatiștilor? Managerilor de top? Celor care lucrează pe bani mulți? Celor de care depinde soarta altora?

Pentru dvs., cadrele didactice și managerii de instituții școlare, probabil este clar că lucrurile nu stau așa. În primul rând, munca de profesor, dacă o faci cu seriozitate și răspundere, implică un consum de energie enorm. Dincolo de cunoștințe, în fiecare lecție transmitem și atitudini, valori, formăm caractere.

Consumul este cu atât mai mare cu cât această generație nu este învățată, ca generațiile precedente, să respecte pe cel aflat la catedră, De multe ori, îl persiflează. De multe ori, părinții, în loc să facă alianță cu școala ori profesorii, devin intruzivi, presează pentru note/calificative, dau lecții cadrului didactic.