Ce este ADHD/ADD?

ADHD/ADD – acronim – Attention Defficit/Hiperactivity Disorder

Foarte frecvent întâlnit în practică

Există, probabil și o creștere a incidenței, dar și a conștientizării condiției, o extindere a criteriilor DSM, mai ales a vârstei de debut!

Concepția cf căreia ADHD este de etiologie organică a avut la bază pandemia de gripă de după cel de al doilea RM, apoi epidemia de encefalită apărută în urma ei. Copiii care au supraviețuit au avut apoi grave tulburări de comportament.

Procesele afectate în această tulburare neurobiologică sunt – atenția, memoria, percepția – procese care urmează o traiectorie simultană și sunt interdependente în decursul dezvoltării.

ADHD/ADD - caz

› Pentru a treia oară în ultimele 5 minute, învățătoarea a trebuit să-i spună lui J să stea locului și să își țină mâinile acasă. Băiatul se poartă de parcă ar avea arcuri la picioare. Nu merge, sare. Nu stă jos, se agită pe scaun. Vorbește în permanență. Nu rezistă tetației de a-și împărtăși ideile, fie că sunt bune sau nu, în momentul în care îi vin, chiar dacă nu e cazul să se exprime atunci.

› J strigă răspunsurile la întrebări (chiar înainte ca acestea să fie puse complet) , deranjează clasa și e un factor de stress considerabil pt educatoare.

› Spre deosevire de J, R este foarte tăcut și participă arareori la discuțiile din clasă, doar atunci când subiectul îl pasionează cu adevărat.

› R își petrece cea mai mare parte a timpuluiprivind fix pe fereastră sau în gol. Sintagma visare cu ochii deschiși i se potrivește perfect.

› El pare întotdeauna să fie cel puțin cu un pas în urma tuturor celorlalți și de puține ori reușește să urmeze instrucțiunile.

›  se întrerupe în mijlocul activității și adesea trebuie să i se atragă atenția spre a reveni cu picioarele pe pământ.

› Rezultatele sale școlare sunt slabe.

1.PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA EDUCAȚIEI CENTRATE PE ELEV

2. CUM EFICIENTIZĂM  EDUCAŢIA CENTRATĂ PE ELEV?

3. STILUL DE PREDARE AL CADRULUI DIDACTIC

4. PRINCIPII CARE SE REFERĂ LA ACTIVITATEA DE EVALUARE

Autismul еstе o tulbuгaге dе dеzvoltaге dе oгiginе nеuгobiologiϲă şi еstе ϲonsidегată dгеpt una dintге ϲеlе mai sеvеге tulbuгăгi nеuгopsihiatгiϲе alе ϲopilăгiеi. Autismul еstе tulbuгaгеa ‘ϲеntгală’ din ϲadгul unui întгеg spеϲtгu dе tulbuгăгi dе dеzvoltaге, ϲunosϲut sub numеlе  dе  spеϲtгul tulbuгăгiloг autismului/autistе (‘autism/ autistiϲ spеϲtгum disoгdегs’) sau dе tulbuгăгi pегvazivе dе dеzvoltaге (pегvasivе dеvеlopmеntal disoгdегs), tегmеnul “ofiϲial”  folosit  în sistеmеlе intегnaţionalе dе ϲlasifiϲaге (Diagnostiϲ and Statistiϲ Manual, DSM V; Intегnational Classifiϲation of Disеasеs-ICD 10). Aϲеstе tulbuгăгi pгеzintă o laгgă vaгiеtatе dе manifеstăгi ϲliniϲе, pгеsupusе a fi геzultatul unoг disfunϲtionalităţi dе dеzvoltaге multifaϲtoгialе alе sistеmului nегvos ϲеntгal sau gеnеtiϲе. Cauzеlе spеϲifiϲе sunt înϲă nеϲunosϲutе.[1]

Proiectarea unei lecţii, concepută ca o activitate mentală de anticipare amănunţită a ceea ce urmează să realizeze profesorul în clasă, se materializează într-un document, cunoscut sub denumirea de proiect didactic.

             Scopul proiectului didactic este de a pregăti trecerea fără dificultăţi de la intenţie  (proiect) la realizare   (acţiune).

Proiectarea şi organizarea activităţilor instructive-educative se realizează în funcţie de decizia strategică a profesorului. Demersul său va urma un anumit plan prestabilit şi va plasa elevul în situaţia de învăţare cea mai propice, într-un context de solicitări, condiţii şi resurse care să permit dobândirea competenţelor prefigurate prin obiective. Concepută ca un scenariu didactic cu structură complexă, strategia elimină în mare măsură hazardul, erorile, riscurile şi evenimentele nedorite din practica pedagogică.

Pentru a se realiza, însă, o interacţiune flexibilă între acţiunile profesorului şi acţiunile elevului, este necesar să se ţină seama de potenţialul acestuia din urmă: motivaţie, capacitate de a acţiona într-un anumit mod şi de a opera cu anumite categorii de cunoştinţe, nivel de pregătire, stil de învăţare, particularitățile de vârstă școlară,ritmul de învățare și interesele fiecărui elev.

1.Delimitări conceptuale;

2. Niveluri  şi etape ale proiectării ;

3. Etapele proiectării didactice ;

4. Structura proiectului didactic;