1. Conceptul de personalitate
  2. Structura personalității
  3. Inteligenta – aprtitudine generală
  4. Teoria inteligențelor multiple a lui Gardner

  1. Conceptul de personalitate

Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic. -   Allport (1937)

Personalitatea este organizarea mai mult sau mai puțin durabilă a caracterului, temperamentului, inteligenței și fizicului unei persoane, această organizare determină adaptarea sa unică la mediu. – Eysenck (1953)

 

Personalitatea este totalitatea psihologică ce caracterizează  și individualizează un om particular. Ea este omul viu, concret, empiric, pasional, rațional. (Mielu Zlate –Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, 2009)

  1. Structura personalității

         Temperamentul- latura dinamico- energetică a personalității.

         Aptitudinea – latura instrumentală și transformativ-constructivă a personalității.

         Caracterul – latura relațional-valorică  și de autoreglaj a personalității

  1. Inteligența – aptitudine generală  a personalității.

 Este dimensiunea personalității ce favorizează adaptarea conduitei intelectuale, practice sau sociale la situații noi.

          Aptitudinile reprezintă ansamblul de însuşiri de ordin instrumental-operaţional care diferenţiază oamenii între ei în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a diferitelor activităţi şi, mai ales, în ceea ce priveşte randamentul cantitativ şi  calitativ al acestora.

         Aptitudinile răspund întotdeauna la întrebarea „ ce poate să facă şi ce face” persoana în mod real în contextul diferitelor sarcini şi solicitări impuse de existenţa socială.

 Conceptul de inteligenta nu este deloc un concept usor de definit si de ințeles. Dictionarul de cerebrologie (1998) de Leonard Gavriliu, definește  “Inteligenta ca fiind capacitatea de mobilizare si de exercitare selectiva spontana sau reflexiva intotdeauna intentionala si previzionala, a resurselor multiple ale persoanelor, esentialmente a gandirii si imaginatiei, in functie de natura situatiilor, mai mult sau mai putin dificile (inedite), carora individul este obligat sa le faca fata in procesul complex si variabil de adaptare la mediul de viata, asigurandu-si necesarul, imediat sau in perspectiva.”1

 In aceeasi carte, Leonard Gavriliu formuleaza o definitie mai scurta si mai usor de inteles:  Inteligenta este capacitatea de a invata prompt si de a utiliza eficient invatatura dobandita.           

  1. Teoria inteligenţelor multiple constituie o altenativă a muncii diferenţiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Cadrele didactice  pot juca un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe în contexte educaţionale formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare.

      În accepţiunea lui H.Gardner, inteligenţele reprezintă capacitatea cognitivă a individului, descrisă printr-un set de abilităţi, talente, deprinderi mentale pe care le deţine orice persoană dezvoltată normal, ele fiind grupate în opt categorii.

           Howard Gardner sustine ca toate ființele umane au inteligenta multiplă. Aceste diverse tipuri de inteligenta pot fi alimentate si intarite sau dimpotriva ignorate si slabite. El crede ca fiecare individ poseda 9 tipuri de inteligenta:

a)      inteligenta verbal-lingvistica :abilități verbale bine dezvoltate și sensibilitate la sunete, ritmul si sensul cuvintelor.

Caracteristici ale elevilor cu abilități verbal-lingvistice: 

  • Să aibă abilitatea de a gândi în cuvinte;
  • Să-i placa lectura
  • Să aiba calitati oratorii
  • Să se exprime in asa fel incat sa se faca inteles
  • Să invete usor si corect limba materna
  • Să-si insuseasca usor limbi straine
  • Iși aleg cariera in functie de capacitatile lingvistice

Aceasta reprezinta capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie in registrul oral

(ca moderator Tv, orator, politician, povestitor), fie in registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor)

            Un elev cu tipul acesta de inteligenta va agrea in mod deosebit să citeasca, să scrie, să povesteasca, să faca jocuri de cuvinte (Armstrong, 2000)

Elevii care poseda acest tip de inteligenta au abilitatea de a opera cu: structurile si regulile de structurare a limbajului, nivelul fonetic al limbajului, nivelul semantic, nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi in scop persuasiv (functia retorica), in scopul de a rememora informatia , in scopul de a furniza informatii despre limbajul insusi (functia metalingvistica).

Inteligenta lingvistica se dezvolta inca de la nastere

Pasii dezvoltarii inteligentei verbal - lingvistice sunt:

a. Inteligenta lingvistica de baza – intelegi cuvinte simple, poti vorbi propozitii simple, ai abilitati de comunicare de baza.

b. Inteligenta lingvistica dezvoltata – ai un vocabular bogat, ești capabil să spui povești și glume, știi să scrii și să citești.

c. Inteligenta lingvistica foarte bine dezvoltata – citești de placere si pentru a invata lucruri noi, scrii pentru diverse scopuri, comunici bine in situatii variate.

d. Inteligenta verbal lingvistica: inseamna usurinta in comunicare, in invatarea limbilor straine, in dezvoltarea unui vocabular bogat; este bucuria de a citi si a scrie.

În calitate de cadre didactice, sustinem  inteligenta verbal-lingvistica in clasa prin:

·         Imbogățirea vocabularului;

·         Invățarea de termeni si expresii din alte limbi;

·         Incurajarea oportunităților de a vorbi in public;

·         Introducerea teatrului ca mijloc de invățare;

·         Păstrarea unui jurnal zilnic de însemnări;

·         Promovarea activităților de creatie literara;

·         Dezvoltarea abilitatilor de a povesti;

·         Utilizarea unor exemple de opere literare scrise de tineri sau de copii.

            Pentru dezvoltarea inteligentei verbal-lingvistice prin intermediul internetului putem utiliza:

                        http://crickler.com/

                        http://www.eduplace.com/fakeout/

                        http://www.anagramgenius.com/server.html

                        http://www.etymologic.com/

                        http://en.wikibooks.org/wiki/Main_Page

                        http://www.magneticpoetry.com/kidspoetry/playonline.cfm          

                        http://www.visualthesaurus.com/index.jsp?content=%2fonline.jsp            

                        http://pbskids.org/lions/games/

                        http://www.constitutioncenter.org/constitution/ 

b)      inteligenta logico-matematica: abilitatea de a gândi conceptual si abstract, ca si capacitatea de a discerne modele logice sau numerice.

Caracteristici ale elevilor cu abilități logico-matematice:

    1. Gandire conceptuală;
    2. Flexibilitate in raport cu mediul;
    3. Abilitatea pentru lucrurile logice;
    4. A lucra pe computer;
    5. Capacitatea de a problematiza;
    6. Folosirea gandirii abstracte si logice;
    7. Să incurajeze strategiile si folosirea ipotezelor;

Aceasta include capacitatea de a utiliza rationamente inductive si deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a intelege relatiile complexe dintre concepte, idei si lucruri.

Desprinderea de a emite rationamente are aplicabilitate in multe arii ale cunoasterii si include de asemenea capacitatea de a utiliza gandirea logica in stiinta, studii sociale, literatura. (Bellenca,1997)        

      Acest tip de inteligenta cuprinde si capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili prioritati, a formula ipoteze stiintifice si a intelege relatiile de cauzalitate. Scolarul mic isi dezvolta aceste capacitati prin activitati concrete, prin intelegerea relatiei de corespondenta biunivoca, prin operatiunea de numarare.

Aceste deprinderi ale gandirii critice sunt prezente in programele majoritatii scolilor, insa trebuie fixate prin activitati corespunzatoare.

In cadrul inteligentei logico-matematice putem vorbi de fapt de 2 subtipuri de inteligenta . Pe de-o parte, inteligenta logica, folosita in general de strategi si problem-solver-i si care creeaza manageri geniali, capabili sa puna la punct sisteme complexe. E acel tip de inteligenta pe care il folosesc sahiștii, de exemplu, si care e foarte des confundată cu inteligența matematica.

Pe de alta parte, oamenii cu o inteligenta matematica iesita din comun sunt foarte buni la cifre. In general, cei care sunt experti in domeniul investitiilor, contabilitate sau managerii care se ocupa cu previziuni financiare.

Inteligenta logico-matematica e cea care se apropie cel mai mult de conceptul de IQ.

Sustinem  inteligenta logico-matematica in clasa prin:

·         Creearea unei ordini in clasa intrinseca si extrinseca;

·         Prezentarea criteriilor la inceputul activitatii pentru a-i face o structura;

·         Oferirea de probleme cu rezultat deschis;

·         Includerea unor activitati de gandire convergenta in instructiuni;

·         Creearea de experimente care sa testeze ipotezele elevilor;

·         Utilizarea silogismelor in vorbire;

·         Incurajarea dezbaterilor in clasa;

·         Introducerea puzzle-urilor ca metoda de invatare;

·         Definirea unor obiective scurte, de atins pe parcul lectiilor;

·         Implicarea elevilor în elaborarea rubricilor de evaluare.

Pentru dezvoltarea inteligentei logico-matematice  prin intermediul internetului putem folosi:

                                                http://pbskids.org/cyberchase/games/counterexamples/index.html                                           

    http://www.eduweb.com/pintura/

                        http://www.eduweb.com/insideart/

                        http://www.cosi.org/onlineExhibits/farm/farmFrame.htm

                        http://www.shodor.org/interactivate/activities/

                        http://illuminations.nctm.org/WebLinks.aspx

                        http://www.drblank.com/stadlog.htm

c)      Inteligența muzicală: abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru.

Caracteristici ale elevilor cu inteligență muzicală:

·         este conștient când nu este în armonie;

·        își  aminteste melodiile cântecelor;

·         recunoaște ritmul , măsura, tonul;

·         este  sensibil la sunetele non-verbale din mediul inconjurator.    

Reprezinta talentul de a cânta la un instrument muzical, de a se exprima prin muzica si de a întelege formele muzicale .Inteligența muzicală-ritmică se dezvolta și pe masură ce elevii dobandesc, in urma auditiilor, un gust rafinat.

Acest tip de inteligenta reprezinta capacitatea de a percepe (in calitate de meloman), de a discrimina(in calitate de critic muzical), de a transforma (in calitate de interpret) formele muzicale.  (Armstrong 2000)

Sustinem inteligenta muzical-ritmica in clasa prin:

·         Observarea sunetelor din mediul inconjurator;

·         Miscarea in ritm;

·         Invatarea unei limbi straine;

·         Identificarea rimelor si masurilor;

·         Ascultarea unei simfonii;

·         Spargerea unui cod muzical-ritmic;

·         Dezvoltarea aptitudinii de a citi muzica;

Pentru dezvoltarea inteligentei muzical-ritmice  prin intermediul internetului folosim:

                        http://www.sfskids.org/templates/musiclab.asp?pageid=4

                        http://www.artsalive.ca/en/mus/activitiesgames/index.html

                        http://www.rhymezone.com/

                        http://library.thinkquest.org/19537/

                        http://pbskids.org/cyberchase/games/patterns/patterns.html

                        http://www.primarygames.com/patterns/question1.htm

                        http://www.creatingmusic.com/

                        http://www.studio-mozart.com/mozart/index.htm

d)     inteligenta spatio-vizuala: capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a vizualiza cu acuratete si abstract

Caracteristici:

·         Simtul orientarii in spatiu

·         Capacitatea de a gandi in imagini

·         Capacitatea de a citi harti, diagrame, grafice

·         Capacitatea de a construi imagini de ansamblu din componente

            Aceasta inteligenta a imaginilor si tablourilor cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea inconjuratoare pe cale vizuala, precum si capacitatea de a recrea propriile experiente vizuale.

Acest tip de inteligenta incepe sa se dezvolte odata cu acutizarea perceptiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, cartograful, proiectantul, cu totii transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care il creaza ori il imbuntatesc. Perceptia vizuala se combina cu un set de cunostiinte prealabile, cu experiente, cu reactiile emotionale, cu imagini preexistente pentru a crea o noua viziune oferita celorlalti ca experienta.

            Elevii cu inteligenta spatiala au capacitatea de a percepe cu deosebita acuitate culorile, liniile, formele, spatiul, pot percepe relatiile dintre aceste elemente. De asemenea ei pot vizualiza, isi pot reprezenta grafic imagini in spatiu, pot sa isi inteleaga propria pozitie intr-un spatiu matriceal

Sustinem  inteligenta spatial-vizuala in clasa prin:     

·         Promovarea unui mediu vizual stimulativ

·         Desenarea planurilor inainte de inceperea muncii efective

·         Harti semantice

·         Folosirea unor diagrame de concepte abstracte

·         Folosirea tehnologiilor (Power-Point)

Pentru dezvoltarea inteligentei spatial-vizuala  prin intermediul internetului recomandam:        

http://www.kartoo.com/

http://seeingmath.concord.org/sms_interactives.html

http://www.kiddonet.com/kiddonet/NetGames/selectionAct.pl?showBar=1&gameUrl=/kiddonet/greenHunter/index.htm

http://earth.google.com/

http://www.schubart.net/rc/

http://www.exploratorium.edu/exhibits/f_exhibits.htm

http://www.math-kitecture.com/

http://www.arcytech.org/java/patterns/patterns_j.shtml

http://www.architectstudio3d.org/AS3d/index.html

http://giverny.org/monet/welcome.htm

e)      inteligenta kinestezica: abilitatea de a-si controla miscarile corpului si de indemanare in manipularea obiectelor.

Caracteristici:

  • Dinamic
  • Tinuta sportive
  • Dansator, actor, mim
  • Indemanare in reparatii, cusut, construire
  • Expresivitate in miscari, gesturi.

            Este inteligenta la nivelul corpului si al mainilor care ne permite sa controlam si sa interpretam miscarile corpului, sa manevram obiecte, sa realizam coordonarea dintre trup si spirit.

            Acest tip de inteligenta nu se regasește numai la atleți, ci poate fi intalnit in miscarile de finete ale chirurgului care realizeaza o operatie pe cord sau la un pilot care isi regleaza cu finete aparatura de bord.

            “Acest tip de inteligenta include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, viteza, precum si depinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil si cutanat.” (Armstrong 2000)

            

Sustinem inteligenta corporal-kinestezica in clasa prin:

·         Transformarea unor povești in dans;

·         Joc de rol;

·         Jocuri de podea;

·         Jocuri de energizare;

·         Jocuri de miscare;

·         Mentinerea unei atmosfere in miscare pe tot parcursul orelor de curs.

Pentru dezvoltarea inteligentei corporal-kinestezice  prin intermediul internetului:

            http://www.globz.net/index.php3?lang=en&skin=skin.swf&xml=globz.xml&id=news

            http://www.sciencenetlinks.com/interactives/powerplay.html

            http://www.largeanimal.com/games/client/block-corner

            http://www.brainsrule.com/kids/games/index.htm

            http://www.pbs.org/wgbh/buildingbig/lab/index.html

            http://www.arcadevault.com/snowcraft_2.html

            http://postopia.com/games/gamepage.aspx?sitegameId=37

            http://library.thinkquest.org/11686/

            http://sodaplay.com/creators/soda/items/constructor

            http://www.cmgww.com/sports/thorpe/index.php

f)       inteligenta interpersonala: capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la starile, motivatiile si dorintele celorlalti.

Caracteristici:

  • Să  intelegi oamenii;
  • Capacitatea de a conduce;
  • Capacitatea de a media conflicte;
  • Capacitatea de a fi sociabil;
  • Capacitatea de a fi sensibil;
  • Capacitatea de a sesiza sentimentele si intentiile celorlalti;
  • Capacitatea de a lucra in grup;

       La un nivel simplu, acest tip de inteligenta este sesizabil la copilul care observa si relationeaza la starile si dispozitiile adultilor din jurul sau.

La nivel complex se traduce prin capacitatea adultului de a citi si interpreta intentiile ascunse ale celorlalti.

            Aceasta reprezinta abilitatea de a sesiza si evalua cu rapiditate starile, intentiile, motivatiile si sentimentele celorlalti; include sesizarea expresiei faciale, a infelxiunilor, a vocii, a gesturilor; include si capacitatea de a distinge intre diferite tipuri de relatii interpersonale si capacitatea de a reactiona eficient la situatiile respective.   (Armstrog 2000)

            Acest tip de inteligenta implica “deprinderi de comnuicare verbala si non-verbala, deprinderi de colaboare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual in gruo, capacitatea de a avea incredere,de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalti in vedereea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase.” (Bellanca 1997

     Sustinem inteligenta interpersonala in clasa prin:       

·         Facilitarea interacțiunii între elevi în timpul orelor de curs;

·         Includerea unor activitati in care elevii să lucreze in grupuri;

·         Oferarea oportunitatilor de a-si alege singuri grupul;

·         Promovarea interactiunii cu alte clase prin invatarea impreuna;

·         Acceptarea spiritului competitiv care ridica stafeta

·         Utilizarea resurselor umane pentru revigorarea clasei

Pentru dezvoltarea inteligentei interpersonale  prin intermediul internetului recomandam:

            http://www.flickr.com/

            http://www.skype.com/intl/en/welcomeback/

            https://www.blogger.com/start

            http://www.netvibes.com/

            http://tappedin.org/tappedin/

            http://www.technorati.com/

            http://collaboration.wikia.com/wiki/Wikiversity

            http://library.thinkquest.org/10005/

            http://www.constitutioncenter.org/timeline/

            http://www.jfklibrary.org/

g)      inteligenta intrapersonala: capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele interioare, valori, convingeri si procese de gândire.

Caracteristici:

  • Capacitatea de a fi independent;
  • Capacitatea de a exprima opinii;
  • Capacitatea de a trai intr-o lume proprie;
  • Capacitatea de a lucra de unul singur;
  • Capacitatea de a fi increzator in sine;
  • Munca independent;
  • Jurnal personal;
  • Dedublare-actor (simultan), spectator.

            O persoana cu asemenea tip de inteligență iși petrece timpul gândind, autoevaluându-se. Nevoia de introspectie transformă inteligența in ceva extrem de intim.

            Conform lui Gardner, “ inteligenta intrapersonala depaseste cu putin capacitatea de a distinge intre placere si durere si de a te implica sau retrage dintr-o situatie ca rezultat al acestei distinctii” (1983;1993)

            Aceasta presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corecta (de a cunoaste calitatile si punctele slabe), de a avea constiinta starilor interioare, a propriilor intentii, motivatii, de a-ti cunoaste temperamentul si dorintele; de asemenea, capacitatea de autodisciplina,de autoevaluare si de autointelegere. (Armstrong 2000)

Sustinem inteligența interpersonală  în clasă prin:

  • Folosirea analogiilor in comparații;
  • Promovarea unor activitati care pot fi alese de studenti/elevi
  • Creearea de oportunitati pentru exprimarea sentimentelor studentilor/elevilor
  • Creearea unor obiective proprii fiecarui elev pe parcursul orelor de curs
  • Includerea in rutina clasei a activitatii de completare a unui jurnal

Pentru dezvoltarea inteligentei intrapersonale  prin intermediul internetului recomandam:

            http://www.suprglu.com/

            http://www.pbs.org/endgame/home.php

            http://www.kidsvotingusa.org/

            http://www.dumblaws.com/

            http://www.cyke.com/

            http://www.kidscom.com/games/isg/isg.html

            http://www.unicef.org/voy/

            http://myhero.com/myhero/go/about/intro.html

            http://www.learner.org/interactives/statistics/

            http://www.cnn.com/WORLD/9709/mother.teresa/

Inteligenta emotională

Definitie:  sa poti obtine abilitatea de a fi constient de ceea ce esti tu si de ceea ce simt altii si sa  stii ce sa faci in legatura cu aceasta; sa stii sa le deosebesti ce-ti face bine si ce-ti face rau si cum sa treci de la rau la bine; sa ai constiinta emotionala, sensibilitatea si  capacitatea de a conduce care sa tea jute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea.

  Caracteristici:

Sistmatizate in cinci zone care cuprind 15 sectiuni sau trepte:

1)      Domeniul intrapersonal se refera la capacitatea de a va autocunoaste si de a va controla. El cuprinde:

·         Constiinta emotionala, care este capacitatea de a recunoaste cum va simtiti si de ce simtiti intr-un anume fel, precum si impactul vostru asupra altor persoane.

·         Caracterul asertiv, respective capacitatea de a va exprima in mod clar gândurile și sentimentele.

·         Independența, care este capacitatea de autocontrol si autodirectionare, de a rămâne in picioare.

·         Respectul de sine, respective capacitatea de a va cunoaște propriile puncte forte si puncte vulnerabile, de a vă simti bine in ciuda punctelor slabe.

2)      Domeniul interpersonal se refera la capacitatea de a interactiona si de a colabora cu celelalte persone din jurul nostru. Este alcatuit din trei etape:

·         Empatia care este aptitudinea de a intelege ceea ce altii ar pute simti si gandi. Este capacitatea de a vedea lumea prin ochii altora.

·         Responsabilitatea sociala, care este capacitatea de a fi membru cooperant si active al grupului social din care faceti parte

·         Relatiile intepersonale care se refera la aptitudinea de a mentine si a construe relatii care sunt benefice pentru ambele parti in care fiecare parte poate lasa sau darui de la sine, dar si de un sentiment de apropiere emotionala.

3)      Domeniul adaptabilitatii se refera la capacitatea de a fi flexibil si cu    

      simtul realitatii, de a putea rezolva o serie de probleme, pe masura ce 

      acestea apar.

      Cele trei trepte sunt:

-                Tastarea realitatii, care este capacitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt ele sin u asa cum ne-am dori sa fie sau ne-am teme sa fie.

·         Flexibilitatea care este capacitatea de a va adapta sentimentele, gandurile si actiunile pa masura ce se schimba conditiile

·         Solutionarea problemelor care este capaditatea noastra de a defini problemele si apoi de a colabora si a implementasolutii eficiente si metode adecvate.

4)      Domeniul administrarii stresului se refera la capacitatea de a tolera stresul

      si de a va tine sub control impulsurile. Cele doua trepte ale sale sunt:

·         Toleranta la stress, respective  capacitatea de a ramane calm si concentrate pentru a face față  in mod constructive evenimentelor adverse si stărilor emotionale conflictuale fără  a fi afectati.

·         Controlul impulsurilor, respective capacitatea de a rezista sau de a intârzia reacția la un anumit impuls inainte de a acționa.

5)      Domeniul stării generale are doua trepte:

·         Optimismul care este aptitudine de mentinere a unei atitudini realiste si pozitive, in special in fața unor momente grele.

·         Fericirea care este capacitatea de a fi satisfacuti de viata, de a va bucura de sine si de altii si de a fi plini de entuziasm intr-o serie de activitati.

Pentru dezvoltarea inteligentei emotionale  prin intermediul internetului recomandam:

                        http://www.queendom.com/tests/access_page/index.htm?idRegTest=1121

                        http://www.socialresearchmethods.net/Gallery/Young/emotion.htm

h)      inteligenta naturalista: abilitatea de a recunoaste  si de a categoriza plante, animale si alte obiecte din natura.

Caracteristici:

  • De a recunoaște si clasifica indivizi, specii si relații ecologice;
  • De a interacționa eficient cu creature vii;
  • De a discerne scheme legate de viata si forte ale naturii

            Aceasta este sesizabila la copiii care invata cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru acestia, cele mai potrivite lectii sunt cele din aer liber.Acestor elevi le place sa alcatuiasca proiecte la stiinte naturale,cum ar fi observarea pasarilor,alcatuirea insectarelor,ingrijirea copacilor sau anumalelor. Ei prefera ecologia, zoologia, botanica.  (Gardner 1994)

            Armstrong(2000) a argumentat ca este deosebit de benefic pentru acest tip de elevi să iși poata folosi inteligența într-o mai mare măsura in cadrul scolii.

            Asadar, este sarcina scolii “sa aduca” natura in clase si in alte spatii de invatamant.

Sustinem  inteligența naturalistă  în clasă prin:

·         Folosirea diagramelor;

·         Brainstorming-uri;

·         Creeare de harti semantice de idei;

·         Conceperea portofoliilor;

·         Creearea de legaturi cu lumea naturii;

·         Creearea unor grupuri de lucru.

Pentru dezvoltarea inteligentei naturaliste  prin intermediul internetului:

            http://ology.amnh.org/

            http://yucky.discovery.com/flash/

            http://nationalzoo.si.edu/Animals/WebCams/

            http://www.chemicalelements.com/

            http://www.switcheroozoo.com/

            http://reconstructors.rice.edu/

            http://www.urbanext.uiuc.edu/gpe/index.html

            http://www.koshlandsciencemuseum.org/exhibitdna/

           

i)        inteligenta existentiala: sensibilitate si capacitate de a aborda intrebari profunde despre existenta umana, cum ar fi :sensul vietii, de ce murim? si cum am ajuns pe planeta asta?

Caracteristici:

  • Dimensiune ontological (teoria existentei)
  • Cognoscibilitate (teoria cunoasterii)
  • Valorizarea existentei prin cautarea absolutului (teoria valorii) in sensul gasirii unei perfectiuni in toate domeniile accesibile mintii omenesti si crearii unui echilibru intre raspunsurile si noile intrebari la care conduc aceste raspunsuri.      

Sustinem  inteligenta existentiala in clasa prin:

·         Recapitularea a ceea ce s-a intamplat inainte sa se treaca la o alta lectie

·         Privirea unui subiect din mai multe puncte de vedere

·         Aducerea unor oameni care au idei globale si diferite asupra unui lucru

·         Invatarea elevilor sa extraga ideile importante din ceea ce au invățat;

·         Facilitarea aplicării a ceea ce au invățat in alte domenii de activitate;

·         Discutarea despre o idee la nivelul clasei, al școlii, al țării, al lumii.

Pentru dezvoltarea inteligentei existentiale  prin intermediul internetului:

            http://origins.jpl.nasa.gov/index1.html

            http://www.stanford.edu/group/dschool/

            http://del.icio.us/

            http://www.hhmi.org/biointeractive/

            http://www.wga.hu/

            http://www.windows.ucar.edu/tour/link=/mythology/worldmap_new.html

            http://www.netlaputa.ne.jp/~tokyo3/e/

            http://www.portables2.ngfl.gov.uk/pmpercival/philosophy/

            http://www-popexpo.ined.fr/english.html

            http://www.jcf.org/bliss.php

 Potrivit lui Gardner:

-         toate fiintele umane poseda toate cele 9 tipuri de inteligenta in cantitati variate;

-         fiecare persoana are o alcatuire intelectuala diferita.

-         Putem imbunătați sistemul de educație adresându-ne inteligențelor multiple ale elevilor noștri;

-         Aceste inteligente au sediul in arii diferite ale creierului și pot functiona fie independent, fie împreuna.

-         Aceste inteligente definesc specia umana.

În ce fel diferă această teorie de definitiile traditionale ale inteligentei?

Teoria inteligentelor multiple a lui Gardner a constituit o provocare la adresa opiniilor traditionale in domeniul educatiei si al stiintelor cognitive. Potrivit definitiei traditionale, inteligenta este o capacitate cognitiva uniforma, sau nediferentiata cu care oamenii se nasc. Aceasta poate fi usor masurata cu ajutorul testelor.

Viziunea tradițională despre inteligență

 Teoria inteligențelor multiple

Inteligenta poate fi masurata aplicand testele cu raspuns scurt

Testele cu raspuns scurt nu sunt folosite deoarece ele nu evalueaza stăpânirea materiei sau intelegerea profunda. Le masoara doar capacitatea de a memora pe dinafara (memoria mecanica) si abilitatea individului de a raspunde corect la testele cu raspunsuri scurte.

Oamenii se nasc cu o cantitate fixa de inteligenta

Fiintele umane au toate tipurile de inteligenta, dar fiecare persoana are o combinatie sau un profil unic.

Nivelul inteligentei nu se schimba de-a lungul intregii vieti

Toti putem sa ne dezvoltam fiecare dintre inteligente, desi unii oameni vor dezvolta un anumit tip de inteligenta mai mult decat altele.

 Inteligenta consta in performanta in domeniul logicii si al limbajului

Exista mult mai multe tipuri de inteligenta care reflecta modalitatile diferite de interactiune cu lumea.

In abordarea traditionala, profesorii predau acelasi material la toti elevii

Pedagogia inteligentelor multiple presupune ca profesorii sa predea si sa evalueze diferit bazandu-se pe plusurile si minusurile intelectuale ale fiecarui individ.

Profesorii predau o anumita tema sau un anumit subiect.

Profesorii folosesc activitati de invatare in jurul unei idei sau intrebari si facand legatura cu alte subiecte. Profesorii dezvolta strategii care le permit elevilor să demonstreze în  mai multe căi de intelegere, si de a-si valoriza propria unicitate.

Teoria inteligentelor multiple a servit ca un punct de cotitura pentru reconsiderarea practicii educationale din secolul trecut.

SITOGRAFIE:

http://www.oportunitatiegale.ro/

http://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/

http://www.thomasarmstrong.com/multiple_intelligences.htm

BIBLIOGRAFIE:

 Leonard, G., - Inteligenta si patologia ei, Ed. Iri, Bucuresti, 2001,

 Bulboaca, M. – Stimularea inteligentelor multiple ale copiilor si adultilor, Ed. Servo-Sat, Arad, 2005,

Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, Iași 2009;

Andrei Cosmovici și Luminița  Iacob ”Psihologie școlară”, Editura Polirom, Iași, 1998.