Tehnica combinatorie este specific metodei creative bazată pe bisociere [1], o modalitate prin care gândirea este prezentă simultan în planurile mai multor idei. Astfel, conform [2], se asociază tehnici, obiecte, componente sau atribute ale obiectelor două câte două,  trei câte trei, mai multe cu mai multe, cu scopul de a provoca, în mod sistematic, combinații.

Abilitatea de a conecta lucruri fără legătură sau gândirea asociațională este un proces fundamental care stă la baza gândirii creative [3]. Profesorul Mednick, care a creat Testul Asociaților la distanță pentru creativitate, definește procesul de gândire creativă drept „formarea elementelor asociative în combinații noi care fie îndeplinesc cerințele specificate, fie sunt într-un fel utile” [4].  Cu cât sunt mai îndepărtate elementele, cu atât este mai nouă soluția.

Citește mai mult: Tehnici combinatorii în activitatea didactică

Aplicarea metodei analogiei este o metodă de creativitate prin digresiune. Se poate spune că folosește gândirea laterală. Se caută o problemă care seamănă celei pe care o avem de rezolvat. “Ca și” – specific gândirii analogice este anterior lui „deci”, specific gândirii deductive.  Se recurge la similitudine pentru a identifica noi idei, construcții ajutătoare, substituții, roluri noi, comportamente noi etc. Anumiți indivizi au asemănat școala cu o întreprindere și au încercat să aprecieze calitatea produselor. Indicatorii introduși nu clasifică în mod clar rebutul,de produsul bun, dar agențiile din domeniul educației consideră că dețin secretul clasificării instituțiilor.  Avem un exemplu de analogie cu rezultat negativ, pe termen lung. Ar trebui să deducem de aici că nu întotdeauna metoda analogiilor este de success. Da, este adevărat. De exemplu, în justiție. Dacă într-un caz similar s-a dat un verdict, atunci eroarea  nu trebuie corectată, ci repetată. Este o axiomă a justiției.

Citește mai mult: Progres profesional prin aplicarea metodei analogiilor în rezolvarea problemelor

Potențialul celor patru înzestrări umane

”Între stimuli și reacții, există un spațiu

În acest spațiu se află puterea de a ne alege reacția.

În reacția noastră stă de

fapt maturitatea și libertatea.”[1]

Introducere

Nu putem fi eficienți în activităților noastre dacă nu ne îmbunătățim permanent înzestrările personale. Multitudinea de informații, timpul care se grăbește , fac destul de dificilă selecția activităților zilnice. Suntem în permanență în luptă cu timpul, de multe ori cu anumite lucruri care nu sunt urgente, iar seara constatăm că deja am amânat multe pentru ziua următoare. O parte dintre lucrurile nerezolvate pot deveni urgențe în ziua următoare.

Citește mai mult: Managementul timpului 10

Bune practici privind formarea profesională a cadrelor didactice pentru educație incluzivă de calitate pentru proiectul ProFORM

Codul proiectului: POCU/73/6/6/108182

Titlul proiectului: „ProForm - PROfesionalizarea cadrelor didactice prin FORMare continuă”

     Beneficiar  /        Partener 1/        Partener 2: Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

Numele și prenumele expertului: Albeanu Grigore

Poziția în cadrul proiectului: Expert programe formare profesională

Nr. și tipul contractului 229/01.05.2018/ CIM

Categorie expert: Expert termen lung

Îmbunătăţirea cunoaşterii şi învăţării prin

dezvoltarea comunităţilor de practică

Termenul „comunitate de practici” este relativ recent, chiar dacă fenomenul la care face referire este vechi. Conceptul s-a dovedit a oferi o perspectivă utilă asupra cunoașterii și învățării. Un număr tot mai mare de persoane și organizații din diverse sectoare se concentrează acum pe comunitățile de practici ca o cheie pentru îmbunătățirea performanței lor [1, 2].

Această scurtă introducere generală examinează ce sunt comunitățile de practici și de ce cercetătorii și practicienii în atât de multe contexte diferite le consideră utile ca abordare a cunoașterii și învățării [1].

Citește mai mult: Îmbunătăţirea cunoaşterii şi învăţării prin dezvoltarea comunităţilor de practică