- direcţii şi linii de acţiune la nivelul şcolii pentru reducerea abandonului şcolar -

- 2 -

Rezumat

            Se continuă primul material elaborat pe această temă, în luna august 2018, prin prezentarea altor linii de acţiune la nivelul şcolii pentru reducerea abandonului şcolar identificate în literatura de specialitate.

Este abordat abandonul şcolar, din perspectiva direcţiilor şi liniilor de acţiune la nivelul şcolii pentru reducerea abandonului şcolar, conform practicilor identificate în diverse materiale din literatura de specialitate.

Prezentul material continuă prezentarea bunelor practici în ceea ce priveşte abordarea abandonului şcolar, demers iniţiat prin materialul „Abandonul şcolar - cauze şi posibile măsuri de prevenire şi/sau combatere -”[1].

Context

Contextul este furnizat statisticile actuale privind abandonul şcolar, dar, mai ales, de către situaţia evidenţiată în lucrarea Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire[2]. În fapt, lucrarea transpune raportul studiului elaborat în cadrul proiectului „Soluţii eficiente pentru prevenirea abandonului şcolar: costuri şi mecanisme” realizat în perioada iunie 2009 – decembrie 2009.

Proiectul a fost iniţiat, conceput şi derulat prin parteneriatul, inclusiv financiar, dintre Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF România şi Centrul Educaţia 2000+, organizaţie neguvernamentală de politici, servicii şi consultanţă educaţională.

Raportat la perioada derulării studului, respectiv iunie 2009 – decembrie 2009, aceasta este de maximă relevanţă pentru tematica abandonului şcolar, ţinând cont că aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, respectiv deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii români a generat un exod al forţei de muncă, fenomen cu care încă ne confruntăm. Acest exod a culminat cu generarea unei situaţii foarte greu de gestionat în ceea ce priveşte absenteismul şi abandonul şcolar, respectiv una dintre cauzele principale ale abandonului şcolar fiind plecarea părinţilor în străinătate:

–     „Vă spun că exodul acesta e năucitor… Oamenii pleacă, trimit bani foarte mulţi copiilor, iar aceştia, ce să facă” (profesor). „Când s-au deschis graniţele, în semestrul al doilea am fost nevoiţi să comasăm clasele să putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)

–     „Fiind părinţii plecaţi, nu s-au mai dus la şcoală…”[3]

Ca răspuns la această situaţia s-a realizat studiul amintit anterior, demers care, pe lângă identificarea cauzelor renunţării timpurie la educaţie, a propus şi o serie de direcţii şi linii de acţiune la nivelul unităţilor şcolare pentru reducerea abandonului şcolar.

Strategii şi intervenţii

            În ceea ce priveşte strategiile şi intervenţiile raportate la reducerea abandonului şcolar, acestea vor fi prezentate etapizat, în cadrul mai multor materiale tip bună practică, folosind ca punct de pornire sursa amintită.

            În studiul coordonat de către Bogdan Voicu, s-au realizat o serie de recomandări privind linii de acţiune ce pot fi aplicate la nivelul unităţilor de învăţământ cu scopul atenuării factorilor generatori ai renunţării timpurie la educaţie – localizaţi la nivelul familiei şi comunităţii – respectiv, pentru reducerea riscului abandonului şcolar indiferent de momentul potenţialei produceri a acestuia: clasele I-VIII, trecerea la clasa a IX-a, imediat după trecerea la clasa a IX-a[4].

Este demn de remarcat că autorii studiului fac o serie de precizări referitoare la direcţiile şi liniile de acţiune propuse, respectiv: „Ordinea în care prezint sugestiile cu pricina este una aleatorie. Nu există priorităţi absolute (exceptând obiectivul general al creşterii responsabilităţii şcolii), iar aceste acţiuni nu sunt substituibile, ci sunt complementare. [...] Accentul este pus pe prevenţie, dar am inclus şi unele recomandări în ce priveşte reintegrarea elevilor ce au renunţat recent la educaţie.”[5]

Astfel, sunt propuse patru direcţii mari de acţiune, care au asociate şi o serie de măsuri specifice, detaliate punctual. Cele patru direcţii de acţiune sunt:

1.      Integrarea elevilor cu risc de renunţare la educaţie şi menţinerea acestora în sistemul şcolar: liniile de acţiune (3), (4), (5), (7), (8).

2.      Creşterea responsabilizării cadrelor didactice: liniile de acţiune (3), (4), (6), (11).

3.      Reintegrarea elevilor deja aflaţi în abandon: liniile de acţiune (1), (2), (5).

4.      Monitorizarea stării sistemului, pentru a preveni timpuriu apariţia de crize şi a identifica periodic modificări în ce priveşte factorii de abandon şcolar: liniile de acţiune: (9), (10).

Caracterul de bună practică al liniilor de acţiune este evidenţiat chiar de către autorii studiului, respectiv: „Aşa cum reiese din descrierea lor, liniile de acţiune se constituie mai degrabă în exemple de bună practică, implementarea lor putând varia în funcţie de specificul local.”[6]

Primele patru linii de acţiune, propuse la nivelul anului 2010 de către Bogdan Voicu[7], sunt:

(5) Utilizarea experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea încrederii în educaţie

Linii de acţiune	Ar putea fi util ca elevi care au renunţat deja prematur la şcoală să intre în contact cu cei aflaţi în risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curentă despre şcoală, cum a decurs viaţa lor post-şcolară. Foşti elevi ai şcolii pot fi atraşi să îşi prezinte istoriile de viaţă în „mini-conferinţe”, în care dialoghează cu actualii elevi.
Obiectiv	Informarea elevilor cu privire la posibilităţile de integrare în societate. Creşterea încrederii în sistemul educaţional. Reintegrarea celor ce au renunţat la educaţie.
Costuri	Scăzute. (eventual foştii elevi pot primi mici stimulente materiale pentru acţiune).
Implementare	Şcoala, eventual ONG-uri.
Riscuri	„Confiscarea” acţiunii de către cadre didactice dornice să vorbească ele în locul foştilor elevi ce au renunţat la educaţie. În astfel de acţiuni este important ca foştii elevi ce au renunţat la şcoală să îşi spună netulburaţi propria poveste, iar actualii elevi să le pună întrebări. Discutarea despre aspecte din viaţa extraşcolară este esenţială. Intervenţia cadrelor didactice trebuie să se rezume la cel mult stimularea discuţiei.

(6) Metode de creştere a implicării proactive a cadrelor didactice în combaterea abandonului şcolar şi renunţării timpurii la educaţie

Linii de acţiune	a) Revizuirea (uşoară) a modulelor de formare iniţială a competenţelor didactice (din universităţi) prin accentuarea rolului şi metodelor prin care responsabilitatea profesională se manifestă în ce priveşte prevenirea abandonului şcolar şi stimularea continuării educaţiei elevilor (orientarea şcolară şi profesională). b) Integrarea unor principii similare în modulele de formare continuă. c) Oferirea de exemple de bune practici în domeniu (prin aceste module de formare, dar şi prin publicaţiile adresate cadrelor didactice) Subiecte specifice ce ar trebui atinse/dezvoltate: - Metode de a creşte integrarea şi comunicarea dintre elevi - Metode de a creşte comunicarea profesor-elev - Metode a antrena elevii în activităţi extraşcolare - Modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea permanentă cu părinţii - Orientarea extraşcolară a elevilor. Spre exemplu, discutarea de modele alternative privind obţinerea de venituri prin activităţi care pot fi desfăşurate fără a constitui obstacole pentru formarea şcolară (de exemplu: baby-sitting seara, activităţi de barman/chelner în sezoanele turistice etc.) - Training pentru consilieri educaţionali, dar şi pentru cadre didactice la modul general privind reintegrarea elevilor reveniţi din migraţie circulatorie - Întărirea şi formalizarea legăturii între şcoală şi serviciul de asistenţă socială
Obiectiv	Creşterea responsabilizării cadrelor didactice.
Costuri	Reduse, în cazul revizuirii modulelor de formare. Pot include dezvoltarea unui program de comunicare având ca scop diseminarea de exemple de bună practică.
Implementare	Administrativă. Pot include implicarea donorilor internaţionali sau naţionali, a unor ONG-uri. Diseminarea şi stimularea dezbaterii despre cauzele renunţării timpurii la educaţie sunt elemente cheie într-o astfel de linie de acţiune şi pot fi realizate (şi) prin intermediul ONG-urilor active în domeniu.

(7) Program naţional de educaţie sexuală a elevilor, focalizat pe comunităţile cu risc ridicat de natalitate la părinţi adolescenţi şi cu norme de nupţialitate timpurie

Linii de acţiune	Program naţional de educaţie sexuală a elevilor, focalizat pe comunităţile cu risc ridicat de natalitate la părinţi adolescenţi şi cu norme de nupţialitate timpurie.
Obiectiv	Prevenirea factorilor renunţării la educaţie.
Costuri	Mari.
Implementare	Prin granturi guvernamentale direcţionate către organizaţii specializate în astfel de acţiuni.

(8) Stimularea administraţiilor locale şi a ONG-urilor de profil să implice ca voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a şi de liceu proveniţi din comunităţi cu risc ridicat de abandon în programe de suport pentru bătrâni şi familii aflate în nevoie

Linii de acţiune	Stimularea ONG-urilor se poate realiza prin condiţionarea obţinerii de granturi guvernamentale de îndeplinirea criteriului utilizării de astfel de voluntari.
Obiectiv	Integrarea tinerilor cu risc de renunţare la abandon în ac]iuni comunitare. Prevenirea factorilor renunţării la educaţie.
Costuri	Reduse. Necesită diseminarea recomandării.
Implementare	Administrativă. Poate presupune însă şi extensie prin program de comunicare destinat asistenţilor sociali derulat prin organizaţii de profil.

Concluzii

Sugestiile/recomandările expuse anterior, respectiv bunele practici identificate chiar de către autorii studiului citat, se regăsesc parţial implementate şi/sau adaptate în strategiile adoptate de către unităţile şcolare la nivel naţional, fiind parte integrantă a preocupării constante a cadrelor didactice şi unităţilor şcolare în vederea prevenirii şi/sau combaterii abandonului şcolar. Totuşi, poate se impune realizarea unui efort suplimentar la nivel bugetar prin alocarea costurilor necesare implementării, chiar şi în faze pilot, a liniilor de acţiune 7 şi 8.

Bibliografie:

·         I. Voicu, Bogdan (coor.), (2010) Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire, Bucureşti, Vanemonde;

·         https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practici-pentru-educatie-incluziva-de-calitate/abandonul-scolar;