- cauze şi posibile măsuri de prevenire şi/sau combatere -

 

Rezumat

            Este abordat abandonul şcolar, din perspectiva cauzelor sale şi sunt prezentate o serie de propuneri/sugestii, ca măsuri de prevenire şi combatere. În ceea ce priveşte măsurile amintite anterior, aceste elemente au fost identificate într-una dintre şcolile din GT instiuţional al proiectului – respectiv, Şcola Gimnazială nr. 1 Găiseni, jud. Giurgiu, ca urmare a desfăşurării unui seminar de schimb de bune practici, organizat la acestă şcoală în luna curentă, aspect care a impus modificarea abordării iniţiale din prezentul material.

 

Context

Din punct de vedere contextual, prezentul material se situează în contextul situaţiei înregistrate în şcolile defavorizate din România în ceea ce priveşte abandonul şcolar, fiind derivat din literatura de specialitate referitoare la educaţia incluzivă, în general, dar şi la calitatea acesteia.

Anterior abordării tematicii propuse, se impune prezentarea unora dintre definiţiile abandondului şcolar, respectiv:

„Abandonul școlar înseamnă șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate.”[1]

„Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început.”[2]

            Deşi abandonul şcolar este definit prin legislaţia naţională, s-a optat pentru cele două definiţii de mai sus, ţinând cont că prima este cea adoptată de către structurile europene, iar cea de-a doua prezintă un caracter mai complex, dar mai comprehensiv, aspecte evidenţiate şi de către participanţii la seminarul de schimb de bune practici, organizat în luna curentă la nivelul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Găiseni, jud. Giurgiu.

           

            Tot contextual, din literatua de specialitate şi din studiile şi analizele desfăşurate la nivel naţional în anii anteriori, am putut identifica o serie de cauze ale abandonului şcolar. Conform analizei documentare desfăşurate, s-a identificat un material de maximă relevanţă[3] în ceea ce priveşte abandonul şcolar, material care ne-a servit drept sursă principală în prezentarea cauzelor principale ale abandonului şcolar, respectiv:

• „Sărăcia... sunt săraci rău! Îi mai aducem cu cornul şi laptele... sunt săraci...” (cadru didactic);
  • „ce să le mai dau eu date despre dimensiunile unui stomac, când ei nu ştiau decât că le e foame şi simţeau stomacul mai bine decât puteam eu să le explic că e” (cadru didactic)”;

• Tradiţia: „...asta e tradiţia la noi şi n-am avut ce să fac (s-a căsătorit)!...Mi-a fost puţin greu dar m-am obişnuit...” (elevă care a abandonat şcoala);
  • Am renunţat... pentru că m-am căsătorit. N-am făcut foarte bine, dar asta e tradiţia la noi şi n-am avut ce să fac! (elevă care a abandonat şcoala)”

• Convingerile părinţilor:

„Şcoala e degeaba, poţi să faci copii şi fără şcoală” (Părinte elev în abandon).

• [o să aibă]... meseria mamei. O să fie acasă, cu copii. Bărbatu’ să muncească cum muncim noi...”

• Familia dezorganizată; Implicarea insuficientă a părinţilor
  • „Din cauza familiei dezorganizate, din lipsa de timp, părintele care are grijă de el nu are timpul suficient să-l urmărească”. (diriginta)
  • „Sunt unii părinţi care nici nu ştiu în ce clasă e copilul!” (diriginte)
  • „O treime dintre elevi nu-şi cunosc părinţii” (diriginte) „Să vă dau catalogul să vedeţi câte liniuţe am trase la părinţi fără date de contact sau informaţii…” (diriginte)

• Plecarea părinţilor în străinătate
  • „Vă spun că exodul acesta e năucitor… Oamenii pleacă, trimit bani foarte mulţi copiilor, iar aceştia, ce să facă” (profesor). „Când s-au deschis graniţele, în semestrul al doilea am fost nevoiţi să comasăm clasele să putem continua activitatea cu elevii de clasa a V-a”. (director)
  • „Fiind părinţii plecaţi, nu s-au mai dus la şcoală…”

• Oferta şcolară nestimulantă
  • „Sunt momente în care simt că nu fac faţă! Se adună prea multe: teme, de învăţat, de scris, n-avem timp…” „E monoton să te trezeşti în fiecare dimineaţă şi să vii la şcoală…” (elevă)
  • „Viaţă plictisitoare, câteodată nu am ce face”. „Câteodată da, câteodată nu (mă gândesc să mă reîntorc)...când mă gândesc la teste... nu”. „Pot să stau (la scoală) o oră, două, după aia nu mai rezist, tre’ să stau o zi, trei acasă”. (fostă elevă)
  • „Manualele vraişte, programa e superficială şi e o sumă de termeni”. (diriginte)

• Fluctuaţia cadrelor didactice
  • „Profesorii, din păcate, se schimbă cam în fiecare an. Singurul profesor titular este doamna care predă limba română, în rest toţi profesorii se schimbă absolut în fiecare an. Când se admite o continuitate, da... eu, de exemplu, dar nici eu nu sunt titulară aici”.
  • „S-a schimbat echipa în proporţie de 80%. Mulţi debutanţi, e greu…”

• Anturajul
  • „Am 2 prieteni. Cu ei am absentat”. (acelaşi elev) „anturaj, cu băieţii… Lăsam ghiozdanul şi plecam prin oraş. 360 de absenţe. Note n-aveam deloc!” (fost elev)

• Fascinaţia acaparantă a comunicării electronice
  • „Până în clasa a VI-a aveam note excelente, între 7 şi 9, diplome la engleză… Am dat de internet şi m-am stricat de tot” (fost elev). [4]

Deşi studiul din materialul de referinţă a fost realizat în perioada iunie – decembrie 2009, se constată că aceste cauze ale abandonului şcolar sunt în continuare de actualitate, aspect agreat şi în cadrul seminarului de schimb de bune practici, organizat în luna curentă la nivelul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Găiseni, jud. Giurgiu.

Strategii şi intervenţii

            În ceea ce priveşte strategiile şi intervenţiile raportate la prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, acestea vor face obiectul unui material separat. Am optat pentru prezentarea unor măsuri care se realizează în mod constant la nivelul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Găiseni, jud. Giurgiu, unele dintre ele cu potenţial de bună practică.

Prevenire

            Din dezbaterea avută la nivelul Şcolii Gimnaziale nr. 1 Găiseni, jud. Giurgiu a reieşit, în mod evident că în ceea ce priveşte abandonul şcolar există elemente care ţin de şcoală şi altele care reprezintă factorii externi unităţilor şcolare, în funcţie de perspectiva în care este abordată problema, dar care însumat reprezintă un cumul de factori interdependenţi. Totodată, printre măsurile de prevenire a abandonului şcolar, participanţii la seminarul de schimb de bune practici au amintit:

• discuţie cu familia / tutorii etc.;
• apropierea / implicarea părinţilor către / în activităţile realizate de către unitatea şcolară (activităţi variate sau întâlniri de tipul activitate în şcoală cu mamele - cadre didactice şi părinţi - , intitulată „De vorbă cu mamele la un pahar de apă rece”, care a permis o mai bună relaţionare între reprezentanţii unităţii şcolare şi mamele elevilor din comunitatea deservită, cu accent pe analizarea situaţiei elevilor, pe dezvoltarea relaţiei şcoală-familie-comunitate şi pe împărtăşirea/analizarea constrângerilor la nivelul comunităţii sau de natură personală);
• motivare / stimulente (de ex.: ore suplimentare; lecţii atractive) sau instrumente financiare, cum ar fi:
  • tichetele în valoare de 50 lei, acordate lunar, pentru a încurajarea înscrierea şi prezenţa constantă (menţinere) a copiilor la grădiniţă (conform criterii predefinite);
  • acordare burse la nivel de şcoală + rechizite de către ISJ ca măsură de atragere, motivare şi menţinere;
  • 200 EUR pentru achiziţie computer;
  • transport gratuit.
• responsabilizarea elevilor prin alocarea unor sarcini social-organizatorice-administrative;
• diminuarea/eliminarea intenţiilor de segregare la nivelul elevilor (abordări de tipul „Prieten pentru o săptămână”);
• cooptarea serviciilor locale / comunitare (asistenţă socială, protecţia copilului etc.);
• înscrierea în competiţii sportive şi participare în diverse activităţi sportive.

Poate că aceste măsuri par consacrate/clasice, dar la nivelul unităţii şcolare ţintă (cu toate structurile arondate), ţinând cont de specificul contextului local, social şi economic, au funcţionat şi au permis controlarea fenomenului analizat.

Combatere

            Tot din dezbatearea organizată, au rezultat câteva elemente, care, derivate din specificul contextului local, social şi economic aferente unităţii şcolare în cauză, au contribuit la asigurarea unui cadru de lucru aplicabil pentru combaterea abandonului şcolar. Amintim o parte dintre aspectele enumerate de către cadrele didactice din şcoala ţintă:

• identificăm şi încercăm să eliminăm cauzele;
• stimulentele financiare existente la nivel naţional;
• IMPLICAREA COMUNITĂŢII, au fost furnizate o serie de exemple:
  • a) din comunitate s-a oferit o persoană să furnizeze uniformele şcolare gratuit pentru cazurile în care se motiva absenteismul prin „nu avem uniforme şcolare”;
  • b) o familie nevoiaşă a fost sprijinită prin eforturile cadrelor didactice (colectare alimente, haine etc. şi donare).
• cercul de religie realizat într-una dintre unităţile din structura Şcolii Gimnaziale nr. 1 Găiseni, care a permis creşterea gradului de participare a elevilor la activităţile organizate de către unitatea şcolară, dar şi la întreg demersul educaţional.

Propuneri

Din dezbatere, au rezultat o serie de propuneri care să permită o abordare integrată a abandonului şcolar, din perspectiva relaţiei şcoală-familie-comunitate, în vederea asigurării cadrului optim pentru îndeplinirea obiectivelor educaţiei incluzive:

• redefinirea abordării la nivel naţional şi alocare financiară mai mare către administraţiile locale pentru măsuri de prevenire, combatere / reducere a abandonului;
• mai multe servicii / măsuri de consiliere, informare şi orientare + formare specifică dedicate părinţilor, realizate în afara şcolii, cu alocare către bugetul local a.î. să existe şi un stimulent în atragerea părinţilor, ca măsuri suplimentare în afara celor întreprinse de către şcoală;
  • măsurile de consiliere şi orientare dedicate părinţilor ar trebui organizate pe grupe de vârstă şi să fie realizate cu specialişti cooptaţi de către MEN / autoritatea locală, în afara şcolii.
• măsuri şi servicii de orientare şi consiliere dedicate elevilor.”

Considerăm că propunerile anterioare sunt pertinente şi, din perspectiva cadrelor didactice din unitatea şcolară ţintă, se observă că este necesar un efort suplimentar la nivel bugetar (poate o mai bună colaborare în ministerele educaţiei şi muncii etc.), în vederea asigurării unor măsuri integrate (informare, consiliere, orientare, formare) dedicate părinţilor şi nu doar din perspectivă ocupaţională, ci mai ales în vederea conştientizării importanţei educaţiei atât pentru ei, cât mai ales pentru copiii lor.

Concluzii

Dacă la nivelul cauzelor abandonului şcolar nu se observă mari modificări faţă de situaţia din materialul de referinţă citat, respectiv anul 2009, putem constata că în unităţile şcolare (în general, din literatura de specialitate analizată şi, punctual, la nivelul şcolii ţintă analizate) există o preocupare constantă în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri de prevenire şi/sau comabatare a abandonului şcolar, evident cu adaptare la specificul contextului local, social şi economic.

Bibliografie:

• I. Voicu, Bogdan (coor.), (2010) Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire, Bucureşti, Vanemonde;
• https://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_ro;
• http://dar.episcopiadevei.ro/index.php/2015/10/20/ce-este-abandonul-scolar-cauze-si-modalitati-de-prevenire/;

 

[1] https://ec.europa.eu/education/policy/school/early-school-leavers_ro

[2] http://dar.episcopiadevei.ro/index.php/2015/10/20/ce-este-abandonul-scolar-cauze-si-modalitati-de-prevenire/

[3] I. Voicu, Bogdan (coor.), (2010) Renunţarea timpurie la educaţie: posibile căi de prevenire, Bucureşti, Vanemonde.

[4] I. Voicu, Bogdan op.cit., p. 10-11.